Votul „turiștilor” în Bistrița-Năsăud: prezență record într-o localitate fără însemnătate și cine a avut de „câștigat” din acest turism. Listele suplimentare – cheia vreunui succes?

Recentul scrutin dedicat alegerilor europarlamentare poate fi considerat un antrenament electoral pentru celelalte trei ture de alegeri ce urmează, în special pentru cel din toamna târzie a acestui an: alegerile pentru președinție.

Mobilizarea, tatonarea și influența primarilor în rândul electoratului s-a dovedit un mare eșec, votul din 26 mai fiind un fel de revoluție franceză îndreptată asupra capetelor încoronate ale edililor. Cu mici excepții care întăresc această artificială regulă, aproape toți primarii au căzut în dizgrația liderilor de partide, dar asta numai pentru câteva zile, căci tot o vorbă românească spune ceva de minuni și durata acestora.

Privind analitic peste rezultatele acestor alegeri, atât în dreptul prezenței cât și în cel al valorificării votului, județul Bistrița-Năsăud se înscrie în „trendul” național, cel al unei ieșiri la vot neașteptat de mare, comparativ cu ultimele alegeri de acest gen.

Dacă în 2014 prezența la vot în Bistrița-Năsăud abia atingea 32 de procente (32,16%), anul 2019 a scos la vot 49,34% din alegători, conform datelor oficiale oferite de Biroul Electoral Central. La nivelul municipiului Bistrița creșterea este la fel de „șocantă”, de la cele 35,84 procente din 2014 la 52,24% în 26 mai 2019!

În ceea ce privește listele suplimentare, acest tip de alegeri permițând astfel de vot, în anul 2014 s-au înregistrat 9.393 de persoane înscrise. Raportat la totalul de 95.205 cetățeni prezenți la vot înseamnă un procent de 9,87%. Acesta s-a păstrat grosso-modo și în anul 2019, fiind cu doar câteva zecimi mai mic, respectiv 9,47%, adică 12.256 de persoane înscrise pe listele suplimentare față de cele 129.405 persoane care au ajuns în secțiile de vot.

Un „record” de prezență s-a înregistrat într-o secție de vot din satul Jeica, comuna Mărișelu, acolo unde procentul prezenței la vot a ajuns artificial la 167,07%! Este vorba de un vot masiv pe listele suplimentare, luate în calcul la prezența finală: total votanți – 167, din care pe listele suplimentare – 82, adică exact atâția cât sunt înscriși pe listele electorale permanete ale secției de vot respective, dar asta este doar o coincidență.

click pe fotografii pentru imaginile întregi

Din cei 82 de votanți neaoși înscriși pe listele permanente au votat doar 54, ceea ce ar reduce procentul real al prezenței la vot la 65,85%. Și în urmă cu cinci ani s-a votat pe liste suplimentare la Jeica, dar proporția era alta: doar 48 de voturi pe liste suplimentare vs. 51 de votanți „neaoși”.

Conform rezultatelor votului exprimat în secția respectivă, cei mai mulți au votat cu UDMR (115 de voturi), urmați de electoratul USR-Plus și PNL (câte 6 voturi fiecare), PSD (3 de voturi), ProRomânia (2 voturi) și ALDE, Prodemo și PSDI (Partidul Social Democrat Independent) câte un vot, restul voturilor fiind nule.

Secțiile de vot cu cei mai mulți „turiști” prezenți la vot au fost secția nr.23 Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Bistrița – 126 votanți pe liste suplimentare, secția nr.45 „Rotary Club” Bistrița – 113 „suplimentari” și secția nr.58 „Casa de Căsătorii” Beclean – 113 votanți cu domiciliul în afara ariei secției de vot.

Alte secții de votare vizitate de peste 100 de „turiști” în județul Bistrița-Năsăud, exceptând municipiul Bistrița: secția 218 – Prundu Bîrgăului (109) și secția 88 – Braniștea (102).

Au existat însă și secții fără persoane înscrise pe listele suplimentare: secțiile 167 Lunca Ilvei, 171 Maieru și 43 Bistrița (Grădinița nr.7).

În secțiile unde s-au prezentat un număr mare de persoane pe listele suplimentare, la nivelul județului Bistrița-Năsăud, „câștigul de cauză” s-a înscris în dreput PNL, USR-PLUS și UDMR.

 

Adauga comentariu