URBANISMUL – buboiul puroind al administrației locale bistrițene – pus în dezbatere publică de către societatea civică!

Deși nu pare, societatea civică bistrițeană există și se manifestă în anumite limite, mult prea restrânse în raport cu problematica locală. Cine este, ce face, cât face – sunt întrebări care se aud foarte rar, iar răspunsurile nu sunt auzite de cei care în mod normal ar trebui să le audă.

Societatea civică este un concept, o manifestare generală a tot ceea ce înseamnă implicare în problematica socială a cetățenilor dintr-o anumită locație. Pornind de la o scară de bloc, la stradă, cartier și implicit localitate, fiecare cetățean are o probelmă care se regăsește în bagajul de probleme ale vecinului și/sau ale concetățeanului său. Astfel, o societate civilă, care poate fi o administrație de locatari, o parohie, o asociație lucrativă sau chiar membrii unui partid, se transformă în societate civică atunci când  problemele sau ideile lor converg și se răsfrâng asupra întregii societăți locale.

Din păcate, la Bistrița, ideea de societate civică este tratată la un mod superficial, deși există nemulțumiri sociale cu duiumul. Politizarea acestor probleme însă au făcut ca ideea de societate civică să se dilueze. Din fericire încă nu a murit ideea, iar Asociația „Bistrița Civică” (ABC) este un exemplu în acest sens, poate singura sămânță de civism din acest oraș.

Ultima implicare reală și cu un anume răsunet a ABC este acțiunea legată de mineralizarea Pieței Centrale a municipiului, acțiune care a trecut de la faza de dezbatere civică la instanța de judecată, căci ABC a intentat un proces administrației locale. Acțiuni ale ABC au mai fost și amintim dezbaterea legată de paza în școli, în urma căreia administrația locală a „acceptat” cerința societății civile și a preluat costurile. Ar mai fi și problematica Pădurii Codrișor, dar și cea mai nouă acțiune – o dezbatere publică legată de urbanismul bistrițean.

Florin Chereji, președintele ABC, consideră că una dintre acțiunile unui astfel de societăți civile organizate este dezbaterea publică – locul unde se poate și trebuie discutate problemele urbei, pe larg sau punctual, în funcție de moment sau interes public, cu atât mai mult când vine vorba de urbanism:

„O astfel de asociațe este concepută inclusiv pentru a organiza sau participa la astfel de manifestări, fiind în discuție dezvoltarea orașului, conservarea patrimoniului arhitectural, istoric, în scopul antrenării și conștientizării populației în această problemă sau activitate, de a da un imbold spiritului civic de a participa la viața comunității, dar mai ales pentru a întării controlul civic asupra administrației locale. Administrația locală în general trebuie să știe că nu se poate face totul de capul lor, deoarece societatea civică îi urmărește – a precizat Chereji.

Urbanismul este un domeniu care influențează atât prezentul cât mai ales viitorul unui oraș, iar la Bistrița această latură sensibilă este transformată într-o cangrenă care dacă nu este tratată corespunzător măcar acum, poate duce la malformații greu de vindecat mai târziu.

„Se constată foarte multe nereguli pe urbanism la Bistrița! Planul urbanistic, celebrul PUG, a fost adoptat în anul 2013 și prelungit la sfârșitul anului trecut. Acest PUG nu mai poate să rămână așa, iar elaborarea unui nou Plan Urbanistic General nu se face de azi pe mânie, este un proces foarte lung. Noi încercăm să impunem respectarea legislației privind transparența decizională inclusiv în domeniul elaborării PUG-ului. Există niște ordine de ministru foarte clare, care spun că din faza de elaborare a temei de proiectare trebuie făcute în consultare publică!” – a explicat Chereji necesitatea unei astfel de dezbateri publice.

Un exemplu de dezbatere publică făcută total aiurea de către municipalitate a fost în cazul mineralizării Pieței Centrale, atunci când Primăria a organizat aceste discuții după ce s-a luat o decizie în acest sens, adică dezbaterea publică a constat de fapt în prezentarea proiectului, nicidecum în a prezenta intenția. Dezbaterea publică, conform legislației în vigoare, se face în faza prezentării temei de proeictare, nu după ce s-au ales anumite soluții.

Asociația „Bistrița Civică” organizează o astfel de dezbatere publică pe tema urbanismului bistrițean, marți, 26 februarie, cu începere de la ora 17:00, în sala „Aula Magna” a UBB extenisa Bistrița, clădire cunoscută bistrițenilor ca „Apollo”. Cine poate participa? Orice bistrițean, căci tematica interesează ficare locuitor al urbei, nu doar pe urbaniști, arhitecți, ingineri constructori, peisagiști și mai ales investitori imobiliari, căci orice cetățean din Bistrița se izbește vizual de un anume colorit, are de suferit dacă bloc construit depășește un anume regim de înălțime și rămâne fără lumină naturală, sau dacă circulația auto sufocă sau nu cotidianul.

Pe lângă toate aceste aspecte, care se reglementează într-un astfel de Plan Urbanistic General, dacă mai există și suspiciunea duplicității acestui document unic, atunci situația devine extrem de gravă.

„Se vehiculează informația gravă că ar exista mai multe variante ale unor planșe care au menirea de a reglementa urbanistic o anumită zonă, din punctul de vedere al construcțiilor – UTR-urile, unitățile teritoriale de referință, care practic ar duce la existența a mai multor variante de PUG. Inclusiv această problemă este pusă în dezbaterea de marți. Nu este normal ca unii investitori să lucreze după un UTR, iar alții după un alt UTR, exact în aceași zonă de referință! Unul are o serie de restricții conform prevederii UTR, iar altul nu le are. Nu se poate ca în cadrul aceluiași UTR să fie premisă construirea de imobile cu regimul de înălțime P+4+2 retras, iar un alt investitor să fie obligat la un regim de maxim P+2” – a explicat Florin Chereji unul dintre aspectele legate de urbanism.

În ultimii ani la Bistrița s-au constatat tot mai multe încălcări ale legislației în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului. Au apărut numeroase construcții care nu respectă principii elementare de urbanism: regimul de înălțime, aliniamentul, gradul de ocuparea al terenului, parcări inusficiente la locuințele colective, cromatica, distanțe față de clădiri/proprietăți învecinate, sau extinderea zonelor de locuit în extravilan.

Pentru dezbaterea organizată de ABC au confirmat participarea reprezentanții Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania și ai Registrului Urbaniștilor din România – Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest. Au fost invitați și reprezentanți ai administrației publice locale, dar care nu au răspuns încă acestei invitații, deși acestea au fost formulate și trimise atât via e-mail, cât și prin înmânare fizică.

Cel mai de preț invitat în aceste dezbateri publice este însă cetățeanul, care nu de puține ori refuză să fie prezent și pe cale de consecință să se implice în viața publică a orașului în care trăiește, motivele fiind diverse. Implicarea civică se traduce și prin prezențe la acest tip de evenimente, nu numai la proteste, acolo unde de asemenea este un interese extrem de scăzut la Bistrița, sau din patru în patru ani, la vot – un alt exemplu de civism pierdut în ignoranță.

 

Comentarii

votant

24.02.2019 16:49

Uitati-va bine la domnii din poza. Ei sunt DILETANTII orasului. Asa i-a numit candva  tovarasul primar OTC. Si presedintele CJ Radu Moldovan spunea pe la AStv ca cei care s-au opus defrisarii padurii CODRISOR pt. a se executa o cenrura neocolitoare,  cei din B-ta Civica trebuiau trasi la daune morale si reparatorii.  No ce ziceti domnul RIAN ?

Vizitator

26.02.2019 13:52

Initiativa Asociației Bistrița Civică de a organiza o dezbatere publica pe teme de urbanism este utilă si necesară, deoarece Bistrita a avut parte de arhitecti foarte prost pregatiti. S-au inregistrat probleme legate in special de gradul de ocuparea al terenului . Un exemplu in acest sens este in cazul Palatului de justitie. La inceputul anilor 2000, dupa demolarea fostei cazarme Schwarzenberkasserme, pentru a face loc Tribunalului Bistrita- Nasaud, a rezultat o suprafata generoasa de teren. Cu toate astea, prin amplasarea negandita a Tribunalului, exact in mijlocul parcelei eliberate s-a produs o risipa uriasa de spatiu, intr-o zona si asa suprasolicitata. Astfel, cladirea Parchetului in loc sa fie construita langa Tribunal, a trebuit sa fie inghesuita la intrarea in parc.Un alt aspect este cel legat de distanța față de clădiri/proprietăți învecinate. Un exemplu este in cazul Bibliotecii Judetene. Dupa reabilitarea fostei cladiri a BNR, care urma sa gazduiasca un muzeu de arta religioasa, aici a fost mutata Biblioteca judeteana, cu toate ca se stia ca spatiul respectiv nu este suficient. Ulterior a fost construita inca o anexa inghesuita in curtea respectiva, pentru nevoile de extindere a bibliotecii . Asta se intampla cand lucrurile nu sunt gandite bine de la inceput. si exemplele ar putea continua, cu aspecte de ordin peisagistic:Vezi: https://www.catavencii.ro/bistrita-orasul-unde-s-a-rasturnat-carul-cu-peisagisti-tembeli/

cetatean foarte...

26.02.2019 14:16
Aceasta doamna Gaftone semnalizeaza in continuare, insista ca nu o baga nimeni in seama de la urbanism….pai de ce sa o bage in seama?… ea nu este jurist parca? Sintem si noi curiosi de raspunsurile date de dansa domnului din Lechinta…..sa ne mai amuzam putin….Oare ce credibilitate mai are un functionar al primariei care acuma descopera ca PUG pe care l-a votat nu e bun, oare ce credibilitate mai au actiunile acestei doamne, ce credibilitate mai au dezbaterile initiate de aceasta doamna….Cred ca toate acestea sint aruncate in spatiul public pentru a acoperii unele ilegalitati facute/patronate de dinsa….sint aruncate public pentru a justifica nerespectarea legii de catre dinsa (vezi autorizatii refuzate spre semnare) sub sloganul grijii fata de oras….Eu cred ca este momentul ca aceasta doamna sa fie analizata din punct de vedere psihiatric!!! Actiunile dinsei se inscriu perfect unui diagnostic medical!

Adauga comentariu