Tichie de mărgăritar pentru un personaj ce s-a autoînfipt în istoria locală: Mircea Gelu Buta – pediatrul devenit istoric, zis și „mistificatorul”

Unul dintre personajele urcate cel puțin dubios pe un fals piedestal (social, religios și politic) este medicul pediatru Mircea Gelu Buta, fostul manager al Spitalului Județean de Urgență Bistrița, ajuns un fel de guru în cercurile „înalte”ale județului Bistrița-Năsăud.

Titulatura actuală, cea de profesor universitar doctor, îmbină atât spectrul medical, acolo unde a profesat și și-a dobândit titulatura de doctor, cât și cel universitar, în momentul de față fiind profesor universitar la Facultarea de Teologie Ortodoxa a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (materia bioetică creștină).

Nu calitățile de medic l-au urcat pe MGB în înalta sferă socială, acesta fiind un pediatru mediocru. Nici cele de manager la SJU, căci spitalul bistrițean încă mai „culege” roadele epocii sale, „fantoma” lui fiind cu greu scoasă din actuala imagine a instituției, care a început o schimbare radicală după plecarea acestuia de la butoane.

Și atunci, ce îl recomandă pe MGB să rămână cocoțat pe frontispiciul social al județului? Calitățile unui „istoric” probabil, unul axat mai mult pe mistic decât pe medicină, căci cărțile scrise de Buta au un caracter beletristic în cel mai bun caz, și nu științifice, medicale?

Bineînțeles că NU! Poziția lui Mircea Gelu Buta nu este clădită pe cărți ci mai degrabă pe influențe ce vin via Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, acolo unde sălășluiește numitorul comun dintre medicul mistic și puterea administrativ-politică a județului, nimeni altul decât IPS Andrei Andreicuț.

La nivelul anului 2018 s-a cimentat un adevărat triunghi relațional între Emil Radu Moldovan – președintele CJ BN și al PSD BN, un „atotputernic” al județului, IPS Andrei Andreicuț, cel pentru care Bistrița-Năsăud reprezintă o a doua casă având în vedere (prea)desele prezențe ale „înaltului” în județ, rezultanta unificatoare dintre cele două personaje fiind nimeni altul decât Mircea Gelu Buta, atât ca protector al veșmintelor preasfințintului, cât și ca „sfătuitor” al „atotputernicului” județean.

Deși încă este angajat al SJU Bistrița, pediatrul Mircea Gelu Buta, 67 de ani, are din ce în ce mai puține elemente comune cu profesia respectivă, „reușitele” sale în domeniu fiind clasate în latura umbroasă a medicinei, inclusiv acolo unde „etica” pe care o predă altora este departe de punerea în practică. Este „celebră” deja replica lui Buta de pe vremea când era manager al SJU, cea legată de decesul unui copil: „în spital se mai și moare”, replică dată jurnaliștilor care-l întrebau despre acel caz într-o conferință de presă. Un caz mai recent îl care ca „subiect” tot pe MGB în calitate de medic pediatru, acesta fiind de gardă atunci când la spital se prezentau doi părinți cu un copil bolnav, iar în urma consultului și medicației prescrise (ulterior dispărute din fișele de spitalizare) copilul avea să moară, caz ca și îngropat între judecătorii și tribunale.

Mircea Gelu Buta este azi unul dintre personajele centrale ale societății bistrițene, ajuns acolo cățărându-se pe sferele de influență. Latura religioasă a fost cea preferată de Buta, contopită cu cea de „istoric”. Deunăzi a primit o distrincție acordată de Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Diploma de excelență „Medalia Centenarului Marii Uniri 1918-2018”, moment pus în scenă într-o biserică cu o istorie destul de zbuciumată, Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” cunoscută ca „Biserica de la Coroana”, fosta mănăstire minorită „Sf. Andrei”, cumpărată de greco-catolici pe la sfârșitul secolului XIX, naționalizată de comuniști în 1948 și intrată în patrimoniul Bisericii Ortodoxe.

Medalie aniversară din tombac, placată cu aur de 14k, „originală”, 100 bucăți, oferită inclusiv personalităților internaționale:

Medalia Asociației Naționale Cultul Eroilor, cupru aurit, 150 bucăți:

Medalia respectivă se confundă foarte ușor cu o altă medalie făurită de statul român, având același eveniment comemorativ, „bătută” de Imprimeria Națională în 100 de exeplare, din care câteva au ajuns și la Angela Merkel sau Donal Trump. Medalia primită de MGB a fost „bătută” de Tekart Trading SRL în 150 de exemplare, 17 dintre acestea revenind filialei bistrițene a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” și a fost oferită diverselor personalități bistrițene, conform listei de mai jos (cf. Bistritanews.ro):

Lista nominala a persoanelor ce vor primi medalia comemorativa

"CENTENARUL MARII UNIRI 1918-2018"

 1.    I.P.S. Arhiepiscop si Mitropolit Andrei Andeicut;

 2.    Ec. Emil Radu Moldovan-presedinte al Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud;

 3.    Ovidiu Frent-prefectul judetului Bistrita-Nasaud;

 4.    Prof.dr. Dorel Cosma-directorul Centrului Cultural al municipiului Bistrita;

5.    Prof.univ.dr. Mircea Gelu Buta

6.    Alexandru Pugna-Secretar de Stat la Ministerul Culturii;

7.    Preot prof. Nicolae Feier;

8.    Protopop Alexandru Vidican-Protopopiatul Ortodox Roman Bistrita;

9.    Preot Vasile Beni ;

10.  Ing. Teodor Ovidiu Cretu-primarul municipiului Bistrita;

11.  Col.(r.) Ioan Cordovan, presedinte de onoare al Filialei Cultul Eroilor "Col.Liviu Rusu"Bistrita-Nasaud

12. Col.(r.) Vasile Magerusan, presedinte al Filialei Cultul Eroilor "Col.Liviu Rusu" Bistrita-Nasaud.

13. Jurnalist Menut Maximinian - director cotidianul Rasunetul;

14. Jr. Jurnalist Marius Chiuzan - director BistritaNews din Bistrita;

15. Dl. Octavian Iugan-Patron S.C.MONTANA IUGAN

16. D-lui col. dr. Gologan Mircea-comandantul Brigazii 81 Mecanizata "General Grigore Balan"

17. P.C.Consilier Eparhial Arhimandridul Claudiu Grama

Marea majoritate a acestor tichii de mărgăritar au fost oferite la data de 1 septembrie 2018, cu ocazia dezvelirii unei plăci a Casinei Române, în curtea Protopopiatului Ortodox din Bistrița (subiectul Casina Română de la Bistrița fiind în continuare unul vag și lipsit de surse istorice), la acea dată lipsind medicul pediatru. Disticția a fost înmânată zilele trecute în Biserica „de la Coroana”, moment în care Mircea Gelu Buta a adus în discuție plasarea statuii lui Petru Rareș în Bistrița, în fața Palatului Administritativ, statuie care dincolo de lucrarea artistică, excelentă în comparație cu alte lucrări prezente pe teritoriul municipiului, operă a maestrului Mircea Mocanu, nu are nicio acoperire istorică relevantă. Are totuși o plăcuță secundară, pe spatele soclului, acolo unde apare numele „ctitorului” – Emil Radu Moldovan.

În viziunea „istoricului” și apărătorului ortodoxismului românesc, Mircea Gelu Buta, Petru Rareș a fost unui dintre precursorii Marii Uniri:

„De ce îl cinstim? Pentru că datorită lui Petru Rareș, biserica și teritoriul locuit de români au fost salvate de la islamizare” – spunea MGB într-o filmare postată de timponline.ro, cu ocazia înmânării medaliei repective.

Dincolo de acest neadevăr istoric, contrazis de mai toate sursele prezente cu informații credibile pe sfântul google, Petru Rareș este omagiat și considerat un binefăcător al județului, numele lui fiind legat nu numai de piața în care a fost amplasată statuia repsectivă, dar și de o comunitate întreagă, comuna Petru Rareș fiind denumită de comuniști după domnitorul moldovean. De ce? Deoarece, conform surselor istorice, Petru Rareș, fiu al domnitorului Ștefan cel Mare, primise de la tatăl său moștenire două arende (feude), două cetăți, Cetatea Ciceului și Cetatea de Baltă (județul Alba).

În urma jocurilor politice presărate cu trădări și datorii financiare, Petru Rareș fuge de pe tron și își caută refugiu la Ciceu (1538), după ce asediase cetatea Bistriței în 1529, unde nu era bine-primit! Petru Rareș mai încearcă încă odată să asedieze Bistrița, la 1542, tot fără succes, asta în a doua sa domnie, atunci când a fost repus pe tron de Suleiman Magnificul, de la care ceruse în prealabil iertare pentru prima trădare. Tot „datorită” trădărilor domnitorului moldovean, Cetatea Ciceului este distrusă după revenirea lui Petru Rareș pe tron.

Mircea Gelu Buta este cel care a indus un neadevăr istoric și a propus instalarea statuii lui Petru Rareș în Bistrița, apoi a primit o medalie „de aur” tot pentru un neadevăr istoric, cel referitor la actele anti-islamizare ale lui Petru Rareș, acte precursoare ale Marii Uniri (?!), toate acestea cu omiterea intenționată a bisericii greco-catolice și a rolului pe care aceasta l-a avut de-a lungul istoriei, chiar într-un așezământ ce a aparținut catolicilor.

Nimeni nu contestă valoarea culturală a universitarului Mircea Gelu Buta și este de aplaudat efervescența cu care susține credința ortodoxă, atâta timp cât toate acestea nu interferează cu alte adevăruri istorice și nu se încearcă ascunderea unor realități sub un voal de catifea mistică.

 

Comentarii

Anna

11.01.2019 22:16

Hai mai, mergefi cu articolul vostru de cacao. Buta a fost si va ramane un om exceptionalsi un doctor foarte bun care s-a ridicat pe propriile merite, dar ce sa faci, cand ai de facut un articol plătit de un rival, il tragi in jos pe Buta sperand sa se ridice "sponsorul" . 💩

Adauga comentariu