Senatorii de Bistrița-Năsăud – foarte scurtă trecere în revistă a trecutului în vederea prevestirii viitorului

„La trecutu-ți mare... mare viitor” - ne spune poetul, vorba fiind precedată de „brațele nervoase, arma de tărie”. Pentru a putea să ne uităm către „marele viitor”, cel puțin în cazul fotoliilor senatoriale de Bistrița-Năsăud, vă propunem o foarte mică incursiune în „trecutu-ți mare”, să vedem ce am avut pe această linie.

Epopeea fotoliilor senatoriale de Bistrița-Năsăud a fost deschisă în 1992 de doi senatori ale căror nume nu credem că mai există în amintirea „politică” a cetățenilor, probabil cu o excepție. Viorel Ilișiu este primul nume, acesta fiind senator de BN din partea PUNR. Al doilea bărbat cu „brațele nervoase” din acea legislatură a fost Emil Scurtul (PDAR), personaj cunoscut bistrițenilor nu din această postură, ci din cea de șef al APIA, asta până acum, recent, când a fost pensionat și ejectat din funcție.

(foto: Emil Scurtu, sursa timponline)

Următoarea legislatură (1996 – 2000) ne-a adus alte „nume” importante ale județului în funcția de senator. Unul dintre acestea a fost Teodor Câmpeanu (PNȚ-CD), un nume pe care extrem de puțini și-l mai amintesc. Apoi, fiind deja „era” PD, îl regăsim pe Liviu Ciupe, de numele căruia se leagă și un scandal în care senatorul a fost arestat pentru instigare la delapidare, bistrițeanul fiind achitat ulterior. Acesta nu și-a dus mandatul până la capăt, fiind înlocuit de profesorul Mircea Prahase, fost director al Muzeului Județean.

(foto: Liviu Ciupe, sursa: timponline)

Între anii 2000 și 2004, din partea județului Bistrița-Năsăud, pe fotoliile de senatori s-au așezat regretatul George Pruteanu (PDSR, ulterior independent) și preotul Ioan Aurel Rus (PRM). Despre primul putem doar spune că a reprezentat județul cu cinste, chiar dacă nu a fost bistrițean, distribuirea mandatului său în dreptul județului Bistrița-Năsăud fiind o practică asemănătoare redistribuirilor de azi.

Despre Ioan Aurel Rus (foto, sursa: propolitica), numai de bine nu s-a auzit! Peremistul a fost subiectul mai multor scandaluri, fapt pentru care a fost caterisit după ce a fost trimis în judecată de către consistoriul eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului pentru că a refuzat să se supună hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, optând pentru cariera politică. Asta se întâmpla în 2004, moment în care peremistul prinsese și un mandat de deputat. Caterisirea i-a fost ridicată în 2013, la doi ani după ce acesta și-a dat demisia din PRM.

2004 – 2008 este perioada de grație a celui care avea să devină cel mai hulit primar al Bistriței, Teodor Ovidiu Crețu (PUR-PSD). Inginerul bistrițean a mai fost și prefect, însă renumele și l-a dobândit abia în Senatul României, acolo unde a reușit să se numere printre exemplele ce au dat tonul... somnului parlamentar, fiind surprins de multe ori domind în plen.

Cel de-al doilea senator al perioadei a fost Mircea Mereuță (Alianța D.A.), un personaj de tip vitamina C: nu face nici bine, nici rău. A fost cunoscut ca „senatorul melcilor” (denumire dată nu după pelicula cu acelați nume, ci după „viteza” cu care acesta își exprima opiniile).

În mandatul 2008 -2012, Bistrița-Năsăud mai are parte de un senator de tip Vitamina C, fiind vorba de Dănuț Prunea (PSD), decedat între timp, dar și de singurul personaj cu alură de senator (ținută, discurs, cultură, înfățișare): artistul plastic și profesorul univeristar Ioan Sbârciu (PD-L).

Perioada 2012 – 2016 este singura în care Bistrița-Năsăud a avut trei senatori. Aici îl regăsim pentru prima dată pe Ioan Deneș (PSD), dar și pe cel care a reușit să devină primul șomer cu acte în regulă la terminarea mandatului de senator, respectiv Cristian Florian (PD-L), și el trecut prin funcția de prefect.

Tot în această perioadă îl avem pe cel care a reușit să devină mai cunoscut ca „fostul senator” decât „senatorul”, adică a fost mai celebru după terminarea mandatului decât în timpul exercitării acestuia: liberalul Dorin Dobra (foto).

Legislativul care se încheie acum, 2016 – 2020, îl prinde pe Ioan Deneș la al doilea mandat, de acestă dată dublat și de funcția de ministru. Cel de-al doilea senator de Bistrița-Năsăud (încă în vigoare) este senatorul-bărbunc, sau senatorul-mut, Ioan Simionca, acesta fiind cel mai șters personaj bistrițean care s-a perindat prin senatul României!

Ce ne rezervă viitorul? Probabil aceeași „măreție” ca a trecutului, căci îl avem din nou pe social-democratul Ioan Deneș în block straturi, cu destule șanse să acceadă în al treilea mandat de senator, acesta fiind deja cel mai longeviv bistrițean într-un scaun al camerei superioare a Parlamentului.

De cealaltă parte îl avem pe eventualul senator-nuclear, sau naval (depinde de unghiul din care e privit), fiind vorba de „ceacanăul” ing. Ovidiu Florean, cel care vrea punerea în funcțiune a reactoarelor 2 și 3 de la Cernavodă, fiind planul lui măreț pentru dezvoltarea județului Bistrița-Năsăud.

În cărți ar mai fi Emilian Gabor din partea USR PLUS, un personaj de tipul „zero politică, zero realizări, zero notorietate”, dar care poate prinde și el un fotoliu de senator. Restul candidaților sunt doar niște nume pe niște liste.

„Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc„

 

 

 

 

 

Comentarii

marcusha

27.11.2020 19:46

Sa mai spunem ca precum Caligula si-a numit calul senator, in judetul caracalian, mustaciosul si-a pus caratorul de geanta senator. Singurul om de pe planeta care din somer a devenit senator si la final de mandat, din nou somer (cu acte)!

Adauga comentariu