România dosarelor cu șină: „În Europa se depun dosarele de finanțare electronic, nu cu camioanele pline de dosare cu șină” – Corina Crețu, comisar european

Comisarul european Corina Crețu, aflată într-o vizită electorală a ProRomânia la Bistrița împreună cu Ioan Rus, a adus acuze grave actualei coaliții de guvernare în ceea ce privește sistemul propriu al condiționărilor în dosarele pentru finanțări europene.

Aceasta susține faptul că există o serie de condiționări impuse nu de Bruxelles ci de București în metodologia dosarelor pentru finanțări europene, pornind de la semnăturile pe fiecare pagină dintr-un dosar și mergând până la limitarea sumelor pe un proiect la 1,5 milioane de euro.

„Am aflat că în ghiduri s-a limitat, s-a introdus o restricție care nu este europeană, aceea de a se limita investițiile la 1,5 milioane de euro. În opinia mea, este o greșeală, pentru că fondurile europene sunt pe 7 ani și sunt făcute tocmai pentru a lăsa posobilitatea autorităților locale de a creea investiții mari, care nu pot fi suportate din bugetul național. România este, din păcate, țara care adaugă cele mai multe condiționalități în plus, servindu-le autorităților locale ideea că acestea sunt norme europene. Nu sunt norme europene, de pildă, cererile legate de comunele sub 2.000 de locuitori, pentru că tuturor primarilor comunelor sub 2.000 de locuitori li se resping proiectele de apă și canalizare, motivând că Uniunea Europeană nu investește în comunitățile sub acest număr de locuitori. Din contră, fondurile noastre se duc către cei mai vulnerabili și cei mai săraci, 80% ar trebui să mergă în această direcție (...)  Interesul nostru este ca beneficiarii să se concentreze pe realizarea proiectelor, nu pe dosare. Pentru proiecte de infrastructură sunt necesare luni întregi de a semna întruna  pe fiecare pagină dosarul! Nu este regula noastră (n.r. – a Uniunii Europene), din contră, în celelalte state europene se depun dosarele în mod electronic, nu cu camioanele de dosare, sau cu dosarele cu șină” – a declarat Corina Crețu.

Comisarul european a mai precizat faptul că în buzunarele Bruxellesului încă există cei 300 de milioane de euro dedicați spitalelor regionale, bani care nu s-au cheltuit și care ar putea fi redirecționați catre alte proiecte legate de sănătate sau către alte segmente. De asemenea, mai există sume consiberabile pe capitolul infrastructură rutieră, bani la dispoziția României, dar care nu au proiecte sau dosare spre analiză și finanțare.

Corina Crețu s-a arătat mulțumită de realizările din județul Bistrița-Năsăud, în special de cele care au vizat și vizează Spitalul Județean de Urgență Bistrița, dar și de cele de la nivelul orașului Beclean.

Comentarii

vizitator

21.04.2019 11:22

Si mai e ceva. Faptul ca actuala impartire administrativ-teritoriala a Romaniei nu mai corespunde modelului european de dezvoltate economica.In prezent vorbim de Europa regiunilor , iar in acest sens exista Comitetul European al Regiunilor (CoR) care este un organism consultativ al UE, format din 350 de membri si care reprezintă autoritățile regionale și locale din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.Anul acesta, pe 14-15 martie, 2019, a avut loc la Bucuresti, Al 8-lea Summit european al regiunilor și orașelor, prilej cu care a fost adoptata „Declaraţia de la Bucureşti”. Liderii regiunilor şi oraşelor din UE au lansat la Bucureşti un apel pentru reconstruirea temelie a Europei. Declarația de la Bucureşti reprezintă contribuţia regiunilor şi oraşelor Europei la pregătirea Agendei strategice 2019-2024.  Romania are nevoie de regionalizare. Si asta pentru ca din cauza centralizarii excesive din Romania, in actualul exercitiu financiar, se inregistreaza serioase intarzieri in absorbtia fondurilor europene. Aceste intarzieri duc la pierderea unor sume importante de bani europeni. Solutia pentru accelerarea absorbtiei fondurilor europene este regionalizarea, care sa duca la descentralizare si cresterea gradului de autonomie locala . Pentru asta este nevoie de vointa politica. Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ teritorială în Romania ceea ce nu există astăzi. A doua cale este mai simpla si se poate face prin lege care sa prevada comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune ca din cele 41 de județe actuale sa faci un numar mai redus dupa modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativa in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nu exista nici un județ care îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. România pierde, din această cauză, enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de guvernul de la București unde lucrurile se misca foarte greu.

Vizitator

22.04.2019 15:11

 Corina Creţu, sustine  că actuala organizare administrativ – teritorială a țării împiedică foarte mult absorbția fondurilor europene. Comisarul european pentru politică regională, arata ca solutia este regionalizarea.Sa nu uitam insa ca in timpul USL , Guvernul Ponta cu o majoritate de 65% nu a avut curajul sa vina cu o reforma administrativa profunda. S-au invocat  tot felul motive si s-a apelat doar la  paleative care nu au dus la nici un rezultat. Regionalizarea trebuie sa aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regionala. Insa regionalizarea cu pastrarea judetelor nu rezolva nimic, dimpotriva adauga un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrala si locala. Solutia este extrem de simpla si ea presupune desfintarea judetelor si trecerea unor prerogative de importanta zonala, ale acestora la regiune, si a celorlalte atributii judetene care au importanta locala, la primarii, unde sunt mai aproape de cetatean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. Aceasta masura ar determina in timp asocierea comunelor si nu comasarea lor facuta din birou dupa ureche. Prin urmare, Ponta care se pricepe la plagiat, aflat acum in fruntea "Pro Romania"  ar trebui sa copieze modelul polonez de regionalizare, fara riscul de a-i aduce prejudicii ca in cazul cu doctoratul. 

Adauga comentariu