Președintele CJ BN, Radu Moldovan, îi cere demisia ministrului sănătății: „Dacă mai ai un dram de onoare, domnule Tătaru, cred că ești primul care trebuie să-ți prezinți demisia!”

Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, împreună cu managerul Spitalului Județean de Urgență Bistrița, Gabriel Lazany, au organizat o conferință de presă în care s-au făcut câteva precizări legate de modificarea structurii unității spitalicești în contextul creșterii numărului de infectări cu Covid-19, dar și ca urmare a nefericitului eveniment de la Piatra-Neamț.

Radu Moldovan a ținut să arate cu degetul către ministrul sănătății, Nelu Tătaru, pe care îl consideră responsabil pentru actuala stare a sistemului medical românesc, cerându-i acestuia demisia de onoare:

„Nu am foarte mari așteptări de la dumneata, dar măcar acest gest, în calitate de membru al Guvernului, ca o minimă onoare pentru cei 11 oameni care au murit la Piatra-Neamț, dar și pentru alte mii de oameni din România decedați din cauza haosului care este în sistemul medical, personal epuizat, echipamente suprasolicitate, lipsă de medicamente și aruncarea vinei dintr-o parte în alta, să vă dați demisia”, a declarat Moldovan.

Președintele Consiliului Județean nu a ocolit nici subiectul Piatra-Neamț, acolo unde printre managerii spitalului județean a fost numit și un administrator de firmă de pompe funebre:

„Aș mai vrea să spun, domnule Tătaru, că aș vrea să te preocupe sănătatea oamenilor și nu cum să schimbi managerii de spitale. Avem exemplu, cu ghilimelele de rigoare, de superperformanță, punând întâmplător poate, ca manager la spitalul din Piatra-Neamț un patron de pompe funebre fără niciun fel de pregătire. Dacă asta este reforma din sănătate pe care ne-o tot transmiteți, eu mă împotrivesc total acestei reforme. Și dacă vreți un proiect pilot, aveți la dispoziție județul Bistrița-Năsăud!”, a precizat Radu Moldovan.

Acesta și-a reiterat în final cererea către Nelu Tătaru, cea de a demisiona din funcția de ministru al sănătății:

„Sper ca-n ceasul al XII-lea să aveți, dumneavoastră domnule Tătaru, un minim de deminitate și să lăsați un ministru care să fie preocupat de sănătatea cetățenilor și de organizarea și sprijinirea spitalelor și a personalului de specialitate în această perioadă dezastruoasă pentru România”, a conchis Radu Moldovan.

Comentarii

Leon

17.11.2020 14:36

Sistemul de sănătate românesc este in suferintă de mai bine de 30 de ani. Aceeasi infrastructură medicală mostenită din comunism si construită in anii ’70 care nu mai corespunde cerintelor actuale. De aceea, pentru ca sistemul de sănătate să devină cu adevărat performant toate politicile publice trebuie să pună în centru pacientul. Chiar dacă s-a invocat în permanență acest lucru, în practică pacientul a nu fost niciodată cu adevărat preocuparea primordială atunci când s-a gândit o schimbare legislativă sau când s-au implementat diverse măsuri. Situarea pacientului în centrul sistemului de sănătate, nu doar la nivel declarativ, va asigura coerența măsurilor ce se vor adopta şi va produce beneficii importante atât pentru pacient, cât şi pentru sistemul de sănătate românesc. S-a discutat mult despre o schimbare radicală a sistemului actual de sănătate şi anume trecerea fie la un model de tip sistem naţional de sănătate, fie la un model de tip asigurări private de sănătate, dar nu s-a făcut mimic concret. Pentru România cel mai potrivit ar fi preluarea modelulului francez al sistemului de sănătate, care constă in asigurarea obligatorie publică gestionată de stat si care trebuie să acoperire majoritatea serviciilor medicale, iar în cazul anumitor servicii (de exemplu unele internări de scurtă durată, unele rețete compensate, vizitele la medicul de familie sau în ambulatoriu) coplata să fie asigurată din asigurări private. Sigur că sistemul de urgență, programele naționale de sănătate și tratamentele cele mai scumpe ar trebui să fie în totalitate gratuite și accesibile tuturor cetățenilor. Într-un astfel de sistem vom avea actori privaţi care vor monitoriza costul serviciilor (fiind responsabili de plata unei părţi din aceste servicii) și care ar milita în mod activ ca furnizorii de sănătate să acorde servicii de calitate pacienţilor la cel mai eficient cost. Dacă va fi responsabil de plata unui procent (de exemplu 25%) din valoarea unui serviciu medical, un asigurator privat va putea întreba spitalul de ce a ţinut un pacient internat cinci zile când putea să fie internat doar trei, va putea întreba o farmacie de ce a eliberat cele mai scumpe medicamente, atunci când existau alternative terapeutice mai ieftine, va putea întreba un medic de familie de ce a recomandat analize medicale scumpe, fără a fi neapărat nevoie şi putem continua astfel pentru fiecare tip de serviciu acordat.

Adauga comentariu