Iosif Ciunterei, tânărul care vrea să lase în urma lui o zestre: cânepa și valoarea ei etnologică!

Cine s-ar fi gândit că la doar 23 de ani, Iosif Ciunterei, face ceva pentru lada de zestre a județului fără să aștepte nimic în schimb! Poate doar mulțumirea proprie pentru că în urma lui rămâne o cercetare cu valoare etnologică pentru Bistrița-Năsăud.

Provine dintr-o familie cu 12 frați și este absolvent de Etnologie, Facultatea de Istorie și Filosofie de la UBB. Ideea lui de a cultiva cânepă a pornit în urma cu 3 ani, la Cluj-Napoca, și s-a bazat pe faptul că își dorea să simtă pe propria piele cum arată și cum se cultivă cânepa străbună, clasică, deoarece auzise de la bătrânii satelor cât de greu lucrau ei această plantă textilă, înterzisă prin lege de mai bine de doua decenii.

Aventura lui a pornit în momentul în care a trebuit să treacă de legislația românească care interzice cultivarea de cânepă, această plantă fiind considerată un drog „țărănesc” din cauza conținului de THC (Tetrahidrocanabinolul - substanță activă regăsită în cannabis), însă împreună cu cei de la registrul agricol au găsit o portiță prin care să-i fie permisă cultivarea. Pentru că și-a dorit foarte mult să pună în valoare o veche tradiție de la sat, a adus această cultură și în județul Bistrița-Năsăud, unde cânepa este prelucrată în mod tradițional de femeile din comuna Rodna. 

Când vine vorba de beneficii, tânărul spune ferm că nu o să transforme niciodată această cultura într-o afacere, iar roadele muncii sale nu sunt personale și se vor transforma într-o carte de vizită a județului printr-un film documentar care urmarește „Drumul Cânepii”, adica toate etapele, de la cutlivare și până la cămașa tradițională.

Este un drum anevoios, pentru că etapele se întind pe perioade lungi de timp, după cultivare, cânepa este lăsată la uscat, urmând a fi pusa „la înmuiat”, iar apoi se desprinde firul din partea lemnoasă care trebuie lăsat din nou la uscat. Etapele sunt destul de complexe, însă rezultatul final fac ca fibra de cânepă să fie mai puternică decât cea de in sau bumbac. Singurul regret al tânărului, este că nu s-a născut mai repede pentru a umbla mai mult pe coclauri să promoveze cultura tradițională a județului.

Dincolo de pasiunea lui Iosif de a umbla pe coclauri în căutarea valorilor etnologice autentice, tânărul este implicat și în acte de caritate, fiind membru într-un grup de sprijin local, condus de Dumitru Născuțiu, despre care stiridebistrita.ro a scris AICI.

Sursă foto: Facebook

Adauga comentariu