Înfrățiri româno-moldovenești pe bandă rulantă în Anul Centenarului: fals simbolism, populism, ipocrizie și dezbinare internă! Cu o comună din Dobrogea sau Oltenia, când ne înfrățim?

Mascarada „înfrățirilor” continuă în Bistrița-Năsăud, falsul patriotism și populismul exacerbat denotă o ipocrizie politică de mare amploare! În Anul Centenarului, an cu simbolistica dată serios peste cap, românii aleg să se înfrățească cu alți români, de peste granița estică a țării, într-un avânt fals-patriotic, în trend, uitând voit de o „înfrățire” internă.

Nu am văzut până acum, în anul în care celebrăm 100 de ani de la Unirea Transilvaniei cu Regatul României, nici o localitate din acest județ care să se înfrățească cu o altă localitate din România. Un exemplu ar putea fi înfrățirea Căianului cu Dăbuleniul, sau Miceștii cu Limanu din Constanța.

Nu dă bine o astfel de înfrățire, fie ea simbolică, ceea ce ne revarsă patriotismul din noi e înfrățirea cu frații basarabeni. Ultima făcătură de acest gen este înfățirea Rodnei cu Hîrdieni din raionul Glodeni, Republica Moldova.

Nu ar fi nimic rău în astfel de înfrățiri dacă acestea s-ar face real, nu la comandă. Raionul Glodeni din Republica Moldova are o relație specială cu Bistrița-Năsăud din prisma legăturilor celor doi președinți, Radu Moldovan și Ioan Leucă. Astfel s-a trecut la „înfrățirea” celor două zone administrative, partea basarabeană fiind cea mai câștigată din punct de vedere material, aceasta beneficiind de numeroase „ajutoare” financiare consistente din partea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.

Pornind de la acest punct, tot mai multe comune din județul nostru se „înfrățesc” la comandă cu localități din acest raion, servilismul și pupincurismul primarilor bistrițeni la adresa baronului Radu Moldovan fiind evident și la acest capitol. Dacă Radu face un semn din deget pe harta Republicii Moldova, primari ca Tinu Grapini execută!

Mă repet, n-ar fi nicio problemă cu aceste acte pur simbolice dacă am vedea și o inițiativă proprie a edililor subjugați politic și administrativ îndreptată către o localitate din România. Aceste „înfrățiri” se fac oricum la nivel simbolic în Anul Centenarului, dar Marea Unire este și despre România în interiorul granițelor actuale.

Există o sărăcie lucie în Republica Moldova, știu! Dar oare sărăcia mai puțin lucie din multe localități teleormănene, de exemplu, nu o vede nimeni? Acolo nu tot români trăiesc? Exemplele de localități românești aflate la pământ din multe puncte de vedere pot continua, asta ca să nu mai zic de zona noastră de câmpie...

Cum era, în acest An Centenar, să avem o ediție a festivalului Nunta Zamfirei cu 41 de ansambluri reprezentative din fiecare județ românesc, la care se puteau invita și câteva formații din Republica Moldova?! Cum ar fi o știre de genul „Comuna Lechința s-a înfrățit cu Murfatlarul, urmează un schimb de experiență viticol”?!

Nu de alta, dar se cam duce în ridicol această noțiune de „înfrățire”, căci ne tot înfrățim cu alții, numai cu noi nu!

Adauga comentariu