Halloween la Castelul lui Dracula din Tihuța – singurul moment din an când se pofită de un mit internațional pe care-l găzduim! În rest, turismul rămâne o stafie locală

Povestea contelui Dracula este cea mai răspândită poveste din lume, singurul mit laic pornit din inima Carpaților și ajuns pe tot globul pământesc. Cartea de la care a plecat toată această nebunie, Dracula lui Bram Stoker ocupă locul doi mondial în ceea ce privește răspândirea și notorietatea, fiind întrecută numai de Biblie.

Legenda are origini clare, detaliate în cartea aminitită, în Pasul Borgo, adică Pasul Bârgăului sau Tihuța. Desigur, asimilarea cu anumite personaje istorice românești, precum și flerul unora mai șmecheri și mai stipulativi, au făcut ca Branul sau Cetatea Poenari să devină epicentrul turistic al acetui mit.

Cu toate acestea, un neobosit draculist, regretatul Alexandru Misiuga, a reușit să „înduplece” fostul regim comunist și să obțină construirea unui edificiu chiar în pasul aminitit de Bram Stoker în cartea sa, în Piatra Fântânele. Astfel s-a născut unul din punctele principale de atracție din Bistrița-Năsăud: Hotel-Castel Dracula!

Momentul de „vârf” dintr-un an turistic la Dracula, în Piatra Fântânele, a devenit Halloweenul, o sărbătoare păgână împrumutată de la creatorii marketingului draculist – americanii! Sărbătoarea are un corespondent în calendarul creștin și este vorba de sărbătorirea tuturor sfinților, ziua morților sau „luminația”, așa cum mai este denumită în popor ziua de 1 Noiembrie.

Halloweenul se serbează pe 31 octombrie și constă în transformarea pentru o noapte în diferite creaturi malefice care prind viață. Totul este conceput ca o petrecere, un fel de bal mascat, în care dominant este un dovleac golit și scrijelit ce găzduiește o lumânare, „lanterna lui Jack”, efectul fiind unul deja binecunoscut.

Hotelul-Castel Dracula a reușit preț de câțiva ani buni să devină epicentrul acestei sărbători în Transilvania, sute de turiști străini fiind prezenți la Tihuța an de an pentru această sărbătoare, cu rezervări făcute de la un eveniment la celălalt.

Pentru anii 80-90, chiar și dincolo de 2000, Hotelul-castel Dracula nu era accesibil turiștilor români. Americanii, canadienii, egnezii, brazilienii sau chiar australienii, principalii clienți de Halloween, beneficiau de un program și meniu în ton cu sărbătoarea: costumații tipice sărbătorii, masa servită în cripta lui Dracula, jocuri ale ielelor în jurul unui foc de tabără, strigoi și vrăjitoare, vampiri și vârcolaci, toți pe post de gazde, de fapat, un entertainment pliat pe cerințele străinilor.

Inclusiv meniul era gândit pentru această sărbătoare în care Contele Dracula își punea la bătaie castelul pentru un party pe cinste: coaste de drac, frigărui în sânge, aripi de liliac, precum și băuturi specifice zonei.

Toate aceste ingrediente încă mai mențin locația în topul punctelor de atracție din acestă perioadă. De fapt, este vorba doar de o singură noapte pe an, cu excepția revelionului. În restul anului, ceea ce se întâmplă la Castelul lui Dracula din Pasul Tihuța nu mai are niciun fel de atracție: același mini-tur în cripta în care este sicriul vampirului, o poveste spusă plictisit de unul dintre angajații hotelului, cvasi-sperietura la ieșirea lui Dracula din sicriu și eventual niște bau-bau-uri la ieșirea din criptă.

Imaginația celor care conduc destinele acestui loc mirific s-a oprit. Stagnează și este în așteptarea unor idei ce nu mai vin. Hotelul a fost scos la vânzare în cursul acestui an, dovadă că inclusiv interesul patronului (Ioan Moldovan) a scăzut, iar afacerea în sine nu mai este o „afacere”. Site-ul acestora lipsește cu desăvârșire, deși cândva a existat un domeniu cu această denumire:

Dacă în anii trecuți se populariza acest eveniment, acum s-a trecut pe modul silent. Contactați de redacție, diriguitorii hotelului ne-au repezit atunci când i-am întrebat despre manifestările de Halloween de la Castel:

De Halloween avem rezervări cu turiști din Canada, America... Mai mult e pentru ei... Ei vin, se cazează, pe urmă facem afară un foc de tabără... Nu știu dacă ați fost în anii trecuți... E la fel, exact așa... petrecerea... În acest moment hotelul este plin pentru Halloween” - ne-a declarat Ileana Scurtu, șefa de locație, așa cum ne-a fost prezentată de recepționer.

Orice altă căutare pe interenet referitoare la Halloweenul de la Tihuța ne-a dus către alte destinații, de fapt către alți întreprinzători și antreprenori de turism care dețin în pachetele lor turistice inclusiv petrecerea nopții de 31 octombrie în Tihuța, dar în cadrul altor unități de cazare, cum ar fi pensiunile din jurul castelului.

Mitul lui Dracula nu s-a veștejit, își continuă povestea acolo unde există un povestitor. Plafonarea în ceea ce privește scenariul și regia unei șederi într-un astfel de loc lipsește cu desăvârșire. Există o modă a jocurilor de tip „escape room”. La Tihuța nu a ajuns. Există în continuare un markering bine pus la punct și care îl menține pe Dracula în topul atracțiilor. Alții au idei, au „spirit” inovator și profită de acest nume fără să aibă nici cea mai mică legătură cu povestea în sine.

La Tihuța avem localizarea din roman. Avem zona extraordinară, cu priveliști ce-ți taie răsuflarea. Avem inclusiv infrastructura de care ne plângeam, căci de la Cluj-Napoca până la Bistrița existră drum destul de bun, iar de la Bistrița la Tihuța la fel.

Mitul Dracula se îndepărtează din ce în ce mai tare de Bistrița. Un festival al usturoiului mai amintește le sfârșit de vară că în zona respectivă avem o poveste. Inerția Halloweenului la Tihuța încă mai are efect, dar e vizibil frânată.

Administrația locală pălăvrăgește despre turism, dar omite intenționat potențialul unui mit mondial. Proiectul Poarta Transilvaniei, în care se dorește realizarea unei infrastructuri județene care să permită turismului o mobilitate internă este canalizată pe Valea Ilvelor, acolo unde este mai mult un interes „forestier” decât unul turistic, precum și în zona Colibiția, o altă „comoară” a județului exploatată mai mult în scopuri private.

Turismul în Bistrița-Năsăud ar trebui să înceapă cu această poveste, poveste care trebuie să fie locomotiva celorlalte povești... care deși există, sunt ingnorate...

 

Surse foto: mediafax, vatradorneilive, pamantulviu

Adauga comentariu