Fondurile de reparații și de rulment – obligatorii în noua Lege a asociațiilor de proprietari! Vezi când intră în vigoare

Activitatea asociațiilor de proprietari este reglementată în prezent de Legea 230/2007, lege ce va fi abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii legi 196/2018 în data de 28 septembrie 2018. Aceasta din urmă a fost publicată în Monitorul Oficial în urmă cu 60 de zile și își va produce primele efecte chiar din această săptămână.

Una din prevederile noii legi este legată de obligativitatea înființării a două fonduri care erau facultative în vechea lege. Este vorba de fondul de reparații și fondul de rulment.

"Proprietarii membri ai asociației de proprietari au obligația să aprobe un fond de reparații anual, necesar pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune. Comitetul executiv fundamentează și prezintă adunării generale suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea fondului de reparații, care se alimentează în avans, în tranșe lunare egale, prevăzute în lista de plată a cheltuielilor asociației de proprietari. Fondul de reparații este utilizat numai pentru consolidarea condominiului, reabilitarea termică, creșterea calității ambiental-arhitecturale a construcțiilor, precum și pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune", scrie în viitoarea lege a asociațiilor despre fondul de reparații.

În ceea ce privește fondul de rulment, el este cuprins expres de viitoarea Lege a asociațiilor, în timp ce în actuala lege nu-l regăsim, ci doar în norma privind organizarea și funcționarea asociațiilor (HG nr. 2/2003). Legiuitorul l-a reglementat acum și pe el expres în lege, act normativ cu o forță superioară hotărârii Guvernului.

"În scopul asigurării sumelor necesare pentru plăți curente, asociația de proprietari este obligată să stabilească cuantumul și cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment. Fondul de rulment se stabilește astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociația de proprietari în anul anterior, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflației, iar în cazurile asociațiilor de proprietari nou-înființate, prin aproximarea acestuia cu fondul de rulment stabilit la alte asociații de proprietari echivalente ca mărime", scrie în noua lege, conform avocat.net.

Viceprimarul Bistriței, Gelu Muthi, cel „resposabil” de asociațiile de proprietari, susține faptul că aștepta aceste reglementări legislative, în special cele legate de obligativitatea înființării acestor fonduri:

Majoritatea problemelor venite dinspre asociațiile de locatari sunt legate de necesitatea efectuării unor lucrări de reparații, în special la acoperișuri. Proprietarii apartamentelor de la etajele inferioare nu sunt interesați de această problemă, iar costurile pentru astfel de lucrări sunt împinse către etajele superioare. Eu am demarat cu ceva timp în urmă, chiar înainte de a apărea draftul proiectului de lege despre care discutăm, o acțiune prin care doresc să aflu exact toate problemele de acest gen, în special cele legate de constituirea fondurilor sepecifice unor asociații de locatari” – a declarat Muthi pentru stiridebistrita.ro.

Lăsând la o parte cazurile excepționale în care Primăria poate interveni financiar, un exemplu în acest sens fiind explozia blocului de pe strada Arțarilor, municipalitatea nu are alocate fonduri pentru lucrări punctuale de reparații sau alte lucrări ce privesc o scară sau un anume bloc de locuințe, toate aceste aspecte fiind în sarcina exclusivă a proprietarilor, fiind părți comune indivize.

Atât pentru fondul de reparații cât și pentru fondul de rulment, administratorul va trebui să emită  chitanțe separate. Ambele fonduri vor fi gestionate de administrator, iar banii vor intra obligatoriu în acel cont curent unic al asociației, cu evidență separată.

Conform asociatii.net, în Bistrița-Năsăud există în total 479 asociații, 387 de astfel de entități numai în municipiul Bistrița, 22 în Năsăud, 19 la Beclean, 10 la Rodna, 3 în Sîngeorz-Băi și câte una în Leșu și în Reteag.

Adauga comentariu