Et In Venezia Ego – expoziția de pictură și desen a unui titan într-o gondolă: Marcel Lupșe!

Unul din marii artiști contemporani ai Bistriței este Marcel Lupșe, un titan al pânzei și penelului românesc. Artistul, originar din Dej, a ajuns la Bistrița în anul 1990 unde se ocupa de adminstrația culturală, fără să-și întrerupă activitatea artistică. Din 1994 este profesor și din 1998 șef de catedră la Liceul de Arte Plastice “Corneliu Baba”.

Expune pictură, desen, obiect, în peste 100 de expoziții de grup în țară și peste hotare, participând anual la simpozioane și tabere de arta plastică naționale și internaționale. În cele peste patru decenii de activitate artistică a organizat 40 de expoziții personale, lucrările sale figurând în muzee și colecții.

Joi, 18 aprilie, începând cu ora 18:00, Galeria de Arta Concentric vă invită la vernisajul expoziției personale de pictură și desen „ET IN VENEZIA EGO” a artistului Marcel Lupșe. Amfitrionul evenimentului este Marin Ecedi.

Despre Veneția, muza artistului pentru această expoziție, dar și despre artistul Marcel Lupșe, academicianul Ioan-Aurel Pop înfiripă câteva cuvinte ce ne poartă prin istorie într-o gondolă, vizual și auditiv, alături de personajul principal:

„Veneția, la crepuscul, emană o lumină nemaiîntâlnită în altă parte, fiindcă aici scânteierea cerului se unește cu scânteierea apei, adică se îmbină două infinituri sub ochii mirați ai mărginirii noastre omenești. Toată faima apusă a lumii se oglindește în acest oraș mirific, în care nu se simte doar urma pașilor lui Vivaldi sau Mozart, ai lui Ezra Pound sau Stravinski, ci și umbra lui Petru Cercel, a lui Vasile Alecsandri sau Nicolae Iorga. Peste toate, lumina aceasta, eternizată de Eminescu sub forma lunii ce „pătrunde înălbind păreții”, i-a atras și pe pictori. Între ei, maestrul Marcel Lupșe vine cu tușele sale inconfundabile, cu un suflu hrănit la Carpați și conduce mai departe Cetatea Dogilor spre nemurire. Câtă vreme mai sunt astfel de inamici ai perisabilului, precum artistul român transilvan menționat, Veneția nu se afundă în ape, ci, dimpotrivă, se înveșnicește spre ceruri.”

 

 

 

Adauga comentariu