După blocuri suntem noi, năsăudenii de odinioară? Povestea ghetoului unui oraș cu recorduri suprarealiste (FOTO)

George Coșbuc, Liviu Rebreanu ori Constantin Moisil nu ar avea cu siguranță prea multe motive de a fi mândri că sunt năsăudeni, la felul cum se prezintă acum și cum evoluează orașul ce și-a legat numele de personalitatea lor.

Chiar dacă răsar din când în când evenimente de genul „cel mai mare număr de persoane în costume populare şi cel mai mare dans tradiţional”, cum a fost cel de anul trecut, de Maial, înregistrat în Cartea Recordurilor, acestea nu sunt menite a scoate din stadiul de ghetou  nici măcar cartierele în care mai locuiesc, cum pot, sute de familii din Năsăud.

Așa se prezintă, spre exemplu, și astăzi, cu toate proiectele de modernizare și reabilitare promise de administrația locală, cartierul de blocuri de la intrarea din oraș. Construite în plină epocă a comunismului, când „înflorea” industria și la Năsăud, multe din cele câteva zeci de blocuri situate între fostul cartier evreiesc Tradam, Judecătorie și Gară, au rămas și în prezent la stadiul de „confort” de dinainte de 1989.

Proiecte are și administrația actuală. Și încă de milioane de euro. Ele rămân însă, deocamdată, tot pe hârtie, blocate din cine știe ce motive birocratice, la fel ca cele de modernizare a străzilor de pământ din oraș.

«Eficientizare termică și reabilitare a nouă blocuri în orașul Năsăud», se numește unul dintre ele. A fost proiectat pe Programul Operațional Regional 2014-2020 și gândit a fi susținut financiar din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Este o investiţie de 1,2 milioane euro, cu participare financiară din partea comunităţii europene de 60 la sută, a Primăriei Năsăud de 15 la sută şi 25 la sută aport al cetăţenilor, cu eşalonare pe 36 luni”, declara la începutul anului, în presa locală, primarul Mircea Romocea, primar care se lamentează în sintagme răsuflate precum cea referitoare la „greaua moștenire”, moștenire pe care, se pare, vrea să o lase și el, la rândul lui, viitorilor edili.

Proiectul gândit de Primărie vizează însă doar nouă blocuri, cu ceva mai mult de 250 de apartamente (A1, A2, A3, 5ABC, 7ABC de pe strada Miron Cristea, blocul C2 de pe strada Bistriței, blocul 12 de pe Bulevardul Grănicerilor, blocul 1 şi blocul „Munca Colectivă” de pe strada Iulian Marțian.

Proiectul va reduce cu până la 40 la sută consumul de energie termică și va schimba total aspectul acestor blocuri, cuprinse într-o primă etapă de anvelopare termică”, mai spunea primarul Mircea Romocea.

De la întocmirea lui până la realizare mai este însă cale lungă, se pare. Deși a trecut iarna și vremea ar fi de acum prielnică pentru începerea lucrărilor în construcții, se pare că finanțarea s-a blocat undeva pe la ministere și autoritățile de management naționale, spun surse din Primărie. Până atunci oamenilor nu le rămâne de cât să își facă socotelile cam cât i-a costat încălzirea în anotimpul rece care a trecut, și să fie cu ochii pe prețul gazului și al lemnelor. Căci proiectul Primăriei, chiar de milioane de euro, prevede doar „eficentizare termnică și reabilitare”, nu și schimbarea sursei de încălzire. Iar pentru multe din sutele de apartamente de la blocuri sursa de căldură va rămâne în continuare tot lemnul. Cu tot disconfortul.

Concluzia, din păcate, ar fi una singură. Deși a făcut istorie de-a lungul timpului, Năsăudul nu se mai poate lăuda cu perspective certe de dezvoltare, cel puțin pe termen scurt. Amintirea grănicerilor de odinioară ori faima școlilor năsăudene, care au dat nu mai puțin de 17 academicieni din cei 21 ai Năsăudului, rămân în continuare cam singurele motive de fală ale celor mai puțin de 10.000 de oameni care locuiesc în prezent în orașul de pe Valea Someșului. Care între timp a devenit cel mai mic oraș din județ, mai mic chiar decât orașul „stațiune” Sîngeorz-Băi.

Adauga comentariu