Dovezi că România este locuită

Azi este „Ziua Imnului Naţional”. Preşedintele Klaus Iohannis nu participă la ceremonie decât pe Facebook. Pe canicula aceasta a preferat să ne lase un mesaj scris: „PÂÂRTIIIEEE!”

Die Welt ne spune că: "PNRR-ul României era atât de slab încât Comisia Europeană a amenințat cu respingerea."

Ministrul Ghinea răspunde: "Suntem o forță în UE. Eu mă duc să negociez, nu să dau examen la Bruxelles".

Şi cică numai Cîţu fumează chestii...

Cică: "Cum poate fi evitat impactul unui asteroid cu Pământul?"

Simplu: angajezi „neşte” „meseriaşi” români şi le ceri să facă în aşa fel încât asteroidul să lovească Pământul.

Angajații români figurează în statistica Eurostat pentru anul 2020 cu cele mai multe ore de muncă la nivelul UE (40,4 ore pe săptămână).

Păi ei trebuie să muncească să-i ţină în salarii şi pensii nesimţite pe toţi frecătorii de mentă ai sistemului. Numai la Cluj (unde-i „fain” pentru cei bogaţi şi sănătoşi), lipitorii de afişe ai primarului Emil Boc au fost plătiți REGEȘTE să facă NIMIC timp de ȘAPTE ANI. Directorii Cluj Innovation Park, o sinecură aflată în faliment, au încasat peste 1,7 MILIOANE LEI din bugetul local în perioada 2014-2020.

Cică Ion Țiriac, cel mai bogat român, își permite o vacanță la Mamaia. De banii ăia daţi pentru un suc, un şezlong şi o umbreluţă pe plajă la Mamaia mai bine îşi lua un loc să zboare-n spaţiu alături de Jef Beezos.
Mistreţii de la Balş trăiesc până la toamnă cu speranţa că are să-l falimenteze acest concediu.

54% dintre pensionarii din România se simt excluși din punct de vedere financiar și social. Este motivul pentru care ministrul Muncii, Raluca Ţurcan, le urează la mulţi ani de muncă.

La o săptămână după ce inundații grave au lovit județul Alba, fotografii Andrei Becheru și Gheorghe Popa au mers la Roșia Montană, Ocoliș și Sohodol, trei dintre localitățile afectate, ca să documenteze ce a rămas în urma apelor. Rămași fără case, peste 200 de oameni din zonă au fost cazați temporar în căminul cultural din Roșia Montană.

Se pune întrebarea: ce-au lăsat în urmă apele la Roşia Montană?

Deocamdată includerea perimetrului în patrimoniul UNESCO. Şi poveşti despre peştii care oricum nu prea mai populează Arieşul.

În peste două decenii de lupte „eco” împotriva Companiei miniere Roşia Montană Gold Corporation, nu s-a făcut măcar un mic proiect pentru o staţie de epurare a metalelor grele care deversează în Arieş din minele multimilenare de la Roşia Montană (de unde vine şi numele, că-i apa roşie la culoare).

În schimb s-a lăsat cu un proces împotriva statului român prin care şmecherii de la RMGC vor încasa nişte miliarde de dolari nemunciţi, fără să fi „cianurat” un gram de balast în zonă.

În schimb încep să cred că au „cianurat” organizaţiile de eco-zăltaţi pe care le-au folosit să protesteze în timp ce ei îşi vedeau liniştiţi de specula bursieră.

A salva Roşia Montană prin oprirea mineritului este ca şi cum ai salva un om sugrumându-l.

Vorba regretatului meu prieten, Ştefan Ciocan: „Alburnus Maior a fost înfiinţată în timpul domniei împăratului Traian, ca oraş minier, fiind colonizat cu iliri, care cunoşteau „tainele” mineritului. Păi dacă până şi “bădiţa” Traian s-a gândit să facă Roşia un oraş minier, ce vrem noi să salvăm acum?

O să aflăm până la urmă că tăbliţele cerate descoperite aici nu sunt nişte contracte de vânzare-cumpărare de sclavi, ci Studiul de impact pentru exploatarea minieră şi eventualele contestaţii depuse de dacii liberi.

Interzicerea mineritului în Roşia înseamnă distrugerea unei tradiţii de care se leagă inclusiv scopul naşterii acum 1890 de ani a localităţii.”

E ca şi cum ar trebui să interzicem acostarea vaselor în Constanţa ca să salvăm vechiul Tomis. Apoi să salvăm Herculanele de turiştii care consumă apele termale.

Dar, stai, că Herculanele a fost deja distrus. Şi nici Constanţa nu se simte prea bine...

Şi, gata!

Adauga comentariu