Dovada că turismul merge de bubuie în Bistrița-Năsăud: aproape toate hotelurile sunt scoase la vânzare!

Deși cuvântul turism este pe buzele politicienilor în fiecare campanie electorală, fiind prezentate diferite proiecte ce vor revigora economia locală prin aceste segment, unitățile de cazare sunt scoase la vânzare de marii antreprenori din domeniu.

Cultura turistică a județului nu a fost niciodată în ultimii 28 de ani un punct de actracție real pentru politicienii perindați pe la conducerile instituțiilor abilitate. Nici unul nu a avut un plan real de revigorare a acestei industrii, dovadă fiind aberațiile din campaniile electorale unde se marja pe turism ca cel mai profitabil domeniu.

Ce s-a realizat până acum? Păi, moartea orașului-stațiune Sîngeorz-Băi din punct de vedere turistic este evidentă. Crearea noii stațiuni Colibița s-a dovedit a fi doar un interes local și privat a celor ce dețin proprietăți în zona respectivă. Aici se poate totuși vorbi de un anume turism, în ultima perioadă crescând numărul unităților de cazare, chiar dacă la un nivel de pensiuni agro-turistice. Probabil, după ce infrastructura rutieră va fi rezolvată, Colibița va fi singurul loc în care cuvântul turism poate fi folosit în totalitatea termenului.

Pasul Tihuța, locul care s-ar fi pretat cel mai mult în construcția turismului bistrițean, prin profitarea de mitul Dracula, s-a sinucis. Până și singurul „vestigiu” turistic din zonă, Hotelul-Castel s-a dovedit a fi neprofitabil, acesta fiind scos la vânzare. Programe și proiecte clare legate de mitul Dracula? Nimic! Nici poveștile de campanie nu mai sunt pomenite, nici alte proiecte viabile nu sunt construite. Foarte vag mai este amintită din când în când zona Tihuța-Colibița ca parte din programul de infrastructură Poarta Transilvaniei, dar fără o viziune concretă în acest sens.

În Bistrița, viziunea municipalității în atragerea turiștilor s-a poticnit la Biserica Evanghelică, un traseu al pasajelor făcut de vreo câțiva ani, care trebuie deja refăcut și o pârtie de schi ce are menirea de a stopa turismul de iarnă în alte locuri a cetățenilor Bistriței, nu de a atrage alți turiști. E bine și așa, dacă ar funcționa...

În rest, suntem martorii unor vânzări de unități de cazare fără precedent în istoria județului, hoteluri și pensiuni fiind puse pe tavă investitorilor dornici de aventură cu pană de păun. Indiferent de motivație, unitățile de cazare și-au „demonstrat” incapacitatea de a rezista pe o piață în care lipsește elementul principal: turistul.

Datele statistice confirmă cele spuse mai sus, astfel că în 2016 s-a înregistrat un grad de ocupare de numai 24%, acesta fiind scăzut drastic chiar în perioada de boom economic. Anul 2003, spre exemplu, a înregistrat un grad de ocupare de 40%, an în care existau în evidențe 2.752 locuri de cazare în tot județul. În 2016 numărul locurilor de cazare scăzuse și el, fiind vorba de puțin peste 2.600 de locuri în doar 43 de unități.

Azi, în județul Bistrița-Năsăud, sunt scoase la vânzare mai bine de 10 hoteluri și pensiuni, toate fiind din vârful de gamă al industriei hoteliere locale:

Hotel Coroana de Aur – 11,5 milioane euro + tva

Hotel Dracula – 5,8 milioane euro + tva

Hotel Codrișor – 2 milioane euro + tva

Hotel Diana – 1,2 milioane euro

Hotel Krone – 850.000 euro

Hotel Mya 2 – 487.000 euro

Hotel Mya 1 – 440.000 euro

Hotel Schiffeberg – 400.000 euro

Hotel Select – 400.000 euro

Pensiunea Sonia, Telciu – 156.000 euro

Pensiune Valea Măriilor – 25.950 euro

Pe cel mai popular portal de rezervări, www.booking.com , peste 100 de unități ofereau cazare în Bistrița-Năsăud, un însemnat număr dintre acestea fiind înregistrate ca „locuințe” și nu unități de cazare, dovadă că mai mult de jumătate dintre acestea lucrează “la negru”, eludând statul roman.

Adauga comentariu