De ce nu ies bistrițenii la proteste?! Pentru că le este bine, pentru că nu au de ce să protesteze!

Fără să facem o apologie a conceptului de civism sau a celui referitor la proteste, imaginea de duminică seara de la Bistrița, din fața Palatului Administrativ, spune câte ceva despre bistrițeni și durerilor lor.

Municipiul Bistrița, cu tot cu localitățile componente, are undeva la 90.000 de locuitori, iar cetățeni cu drept de vot puțin peste 77.000 (conform AEP la data de 31 decembrie 2018). În cadrul scrutinului pentru alegerile locale din 2016, prezența la urne a bistrițenilor a fost de 35,71% (din cei 69.406 cetățeni cu drept de vot existenți la data scrutinului respectiv), adică nici 25.000 de cetățeni.

În cazul (re)alegerii primarului Ovidiu Crețu, în 2016 au votat „pentru” 12.825 de bistrițeni, ceea ce duce, conform unui simplu calcul matematic la un procent de 18,48%. Cu alte cuvinte nici măcar un sfert dintre bistrițenii cu drept de vot! Da, cu acest procent s-a câștigat Primăria Bistrița!

Revenind la manifestațiile care au loc sporadic în municipiu, acolo unde prezența cetățenilor variază între 5 și 50 de oameni (cazul de duminică, 3 martie 2019), este evident un dezinteres total din partea locuitorilor municipiului pentru astfel de manifestări. Dacă e să punem în paralel și prezența cetățenilor în cadrul unor dezbateri civice, cum a fost de exemplu ultima dezbatere referitoare la urbanismul bistrițean, vedem că prezența este aproximativ identică, ceea ce duce la o mică concluzie: există un foarte mic nucleu de bistrițeni interesați de soarta orașului, sau...

Nu există motivații reale pentru ca bistrițenii să iasă în stradă, sau nu există o problematică reală în care bistrițenii să se implice!

Manifestarea de duminică, organizată de Asociația Bistrița Civică, a adunat puțin peste 50 de bistrițeni, iar „subiectul” acestei adunări a fost legat de protestul magistraților, de intervenția puterii în legislația referitoare la unele aspecte legate de justiție.

Florin Chereji, președintele Asociației Bistrița Civică, a dat citire unui „manifest” adoptat în sensul susținerii statului de drept:

1. Cerem retragerea Ordonanței 7/2019 care îngrădește independența Justiției și încearcă subordonarea politică.

2. Cerem insistent factorilor politici încetarea imediată a atacurilor la adresa statului de drept şi a judecătorilor şi procurorilor din România. România este şi trebuie să rămână stat membru al Uniunii Europene şi al Consiliului Europei, iar nu un teritoriu al corupţiei şi fărădelegii.

3. Cerem consultarea reală a corpului magistraţilor cu privire la pachetele legislative care vizează activitatea lor, prin Adunările Generale din cadrul instanţelor şi parchetelor. Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă magistratura dacă ignoră punctul de vedere al miilor de magistraţi români. Propunerile legislative ale Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi promovate netransparent şi nu pot reprezenta voinţa a 5-6 membri. Solicităm consultarea reală a societăţii civile, ale cărei reacţii trebuiesă fie avute în vedere în cadrul dezbaterilor legislative.

4. Cerem Ministrului Justiţiei să se abţină de la acţiunile care intimidează procurorii şi afectează statul de drept şi independenţa justiţiei.

5. Cerem magistraților să fie vigilenți la păstrarea deontologiei profesionale și să ia măsurile ce se impun, până la excluderea din magistratură, a colegilor care compromit corpul magistraților din România.

6. Cerem puterii legislative şi Consiliului Superior al Magistraturii să adopte măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraţilor împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independenţa justiţiei.

7. Cerem puterii executive și legislative să coopereze cu Comisia Europeană, cu Parlamentul European, cu Comisia de la Veneția în toate acțiunile ceprivesc consolidarea statului de drept.

8. Cerem reprezentanților puterii executive și legislative să înceteze dezinformarea / mințirea partenerilor noștri europeni. Nu fiți fățarnici, nu fiți ipocriți, faceți la București ceea ce le promiteți la Bruxelles sau Strasbourg.

9. Cerem încetarea atacurilor la adresa libertății mass-media și aservirea acesteia.

10. Cerem încetarea presiunilor și intimidărilor împotriva societății civile.

La punctul 3 al acestui manifest se face apel la un principiu al reprezentativității: Propunerile legislative ale Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi promovate netransparent şi nu pot reprezenta voinţa a 5-6 membri. Acest principiu trebuie urmarit și în cazul manifestărilor de stradă, cel puțin la nivel teoretic, iar în cazul unui scrutin acesta este evident, dar legiferat ca atare.

Dacă la Bistrița un procent de 18,48% a dat primarul, cu o prezență extrem de scăzută, atunci este mai mult decât limpede faptul că bistrițenii nu sunt curioși de aceste drepturi, că se complac în anumite situații, că le merge bine așa!

Viclean, primarul Crețu a stipulat aceste chestiuni referitoare la „reprezentativitatea” manifestanților în momentele protestelor împotriva mineralizării Pieței Centrale, spunând că el reprezință voința celor care l-au ales (12.800 de cetățeni) și că nu se îngenunchiază în fața a „câtorva diletanți care protestează”.

Comoditatea, indiferența și probabil îndestularea fac ca bistrițenii să fie abstinenți civici nu numai în momentele dezbaterilor sau a protestelor, dar mai ales în momentele electorale. Cei 50 de protestatari de serviciu rămân cu mâhnirea legată de propriii concetățeni, iar autoritățile contestate de aceștia își văd de treabă liniștiți: 50 de manifestanți reprezintă 0,055% din totalul populației bistrițene, sau 0,065% din totalul populației bistrițene cu drept de vot.

Concluzie: la Bistrița nu există probleme, nu există societate civică, nu există interes politic/electoral! La Bistrița e bine!

 

Comentarii

Gabi

04.03.2019 18:11

Nu stiu de ce copiati unii de la altii cifra de 50. Au fost mai multi. Aproape 100 (cu ziaristi cu tot) Am numarat eu vreo 70, fara sa apuc sa-i numar pe toti. 

Rian Farcasiu

05.03.2019 10:50

... și cu jandarmi... Datele problemei nu se schimbă cu nimic. Este vorba de o medie de 50 de oameni (foarte darnică), un nucleu, care merită felicitat pentru consecvență, pentru civism și pentru implicare! Problema este (dacă este) la restul de până la 12.800, măcar la nivelul la care a fost votat Crețu.

Adauga comentariu