Darius Pripon – un cupaj între Securitate, mănăstiri și... vița de vie! Povestea unui tânăr molipsitor...

Există multe meserii ciudate în lumea asta, ciudate nu neapărat la modul obscur. Una dintre acestea este și cea de vinificator sau oenolog, o meserie ce este îmbibată tot timpul de bucurie. Faptul că oenologia se ocupă de studiul vinului nu înseamnă numai degustarea licorii lui Bachus, ci mai ales crearea acesteia.

Este fără dubiu o meserie de vocație, o meserie care cere aplecare și studiu, foarte multă practică și dăruire completă. Să ajungi la 27 de ani și să fi căutat de viticultori sau proprietari de vie, înseamnă că ai acumulat toate acele calități. Dacă și CV-ul are deja inserate crame ca Domeniile Robert Serol din Franța, Dealu Mare din Buzău, Cramele Alira sau Domeniul Bogdan din Constanța, la care se adaugă una dintre cele mai cunoscute crame din Noua Zeelandă, Allan Scott, atunci cu siguranță ai ceva dubios de talentat în tine.

In vino veritas... cu epoleți pe umeri

Este vorba de tânărul clujean Darius Pripon, aciuit la Jelna, județul Bistrița-Năsăud, un tip ce emană bucurie mai mult decât un roze rece la ceas de seară, pe timp de vară. Dincolo de calitățile specifice muncii de vinificator, Darius este o persoană contagioasă! Se ia plăcerea vieții de la el mai ceva ca gripa. Chiar dacă-l privești și îl asculți de la distanță sau tete-a-tete, junele clujean te molipsește prin zâmbet și felul în care îți povestește. Despre vin, bineînțeles, căci în vin e adevărul lui!

Generalul Pripon - foto: facebook/pripon_darius

Bașca mai are și o istorie interesantă pe care ți-o spune lejer și mândru, între două pahare de fetească albă, povestea lui fiind pură și necosmetizată, exact ca vinul din pahar. Darius este un fiu de securist și o spune direct și tăios, fără aciditate sau picanterie. Tatăl său, general de armată și SRI, a încercat să-i imprime SRI-ul, dar nu a avut cu cine. N-a făcut prea multe boabe pe ciorchina școlii de specialitate, feciorul de securist preferând, culmea, să se retragă la mănăstire. Darius spune că își căuta sinele, dar numai bunul Dumnezeu știe ce era în sufletul unui tânăr ce abia trecuse de examenul maturității.

Maturarea unui soi bun s-a făcut la mănăstiri

Viitorul oenolog a fost la două mănăstiri. Prima, Rohia, l-a ajutat să înțeleagă disciplina și rugăciunea. A avut și un exemplu acolo: „La Rohia m-am rugat de multe ori la mormântul părintelui Nicolae Steinhardt, i-am citit cam toate cărţile. Jurnalul Fericirii şi Dăruind vei dobândi au avut o mare influenţă asupra evoluţiei mele spirituale, întru Hristos, evident. Cu toate acestea, cea mai importantă carte pentru mine este una recomandată de tata. E vorba de Vraciul”.

A urmat o mănăstire mai aproape de casă, la Nicula, căci tragerea către familie începuse să fie esențială pentru el: „Am vrut să-mi aflu rădăcinile, să aflu cine sunt, ce sunt, cu ce se manâncă viața asta. Aici, la mănăstire, am descoperit cine sunt, de fapt. Am stat opt luni, în total, la mănăstiri, dar au fost opt luni definitorii pentru mine”.

10 ore pentru restul vieții

Acasă, părinții derulau anumite afaceri în domeniul transporturilor. La un moment dat, un partener de afaceri al tatălui său aduce o sticlă de vin. Darius ia primul contact cu ceea ce va deveni pentru el o chemare: „Până în acel moment eu nu pusesem alcool în gură și nu fumam. Aveam niște simțuri atât de curate. Am stat pe un pahar de vin 10 ore! M-am dus cu paharul de vin în biblioteca familiei și am început să mă documentez, să citesc în 10 ore tot ce-am putut citi și ce-am găsit în bibliotecă despre vinuri. Nu înțelegeam cum acel vin își schimbase aroma de la oră la oră, cum putea să evolueze, să exprime atâtea... Acel vin comunica efectiv cu mine! Era ca o rugăciune, atât doar că nu ținea de partea de asceză, cât de partea de bucurie a ortodoxiei. Îmi plăcea și nu mă prostea”. Avea 19 ani...

Darius Pripon consideră acest moment, coroborat cu șederea la mănăstire, ca fiind definitoriu în ceea ce a urmat să facă. S-a înscris la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, unde a urmat cursurile secției de horticultură, specializarea oenologie. A făcut un master în tehnologie oenologică la Valencia în Spania, dar și unul la Cluj-Napoca. Din 2011, încă de pe băncile facultății, a început să umble prin vii, unde muncea cot la cot cu orice angajat de acolo. Prima experiență a fost chiar în Franța, pe domeniile Robert Serol. Au urmat o serie de zone viticole din țară și a culminat cu una dintre cele mai cunoscute vinerii din Noua Zeelandă, Allan Scott.

Dionisos de Jelna, aristocrat și modernist

Ultima provocare i-a fost făcută de Crama Jelna, care face parte din domeniul cu origine controlată Lechința. Aici a început să colaboreze cu oameni pe care-i consideră cei mai deschiși dintre toți cei cu care a lucrat.

Darius Pripon este până la urma urmei un cupaj între mistic și ortodoxie, bucurie și iuventute, zâmbete și dăruire. Nu este prins, dar este, vorba cântecului, puțin luat...

Dacă Darius Pripon este sau nu un exemplu de tânăr de care avem nevoie lângă noi, decideți dumneavoastră! Are credință pe care și-o umple de bucurie și rugăciune. Are o meserie pe care o practică bine, cu multă plăcere. Are aerul unui aristocrat modern și moderat, puțin franțuz dar și englez. Are, ceea ce contează cel mai mult, un românism interbelic pur, transpus, crescut și cizelat în zbuciumata epocă centenară.

Comentarii

Otilia si Vasile

17.02.2018 15:55

De cind era pe bancile facultatii ne-am dat seama ca inauntrul lui zace un talent imens in materie de enologie.
Bravo Darius, sintem mindri de tine si sper sa ne vedem curind.
Otilia si Vasile

Otilia si Vasile

17.02.2018 16:11

Stiam ca inauntrul lui zace un talent imens in materie de enologie.
Am realizat atuncea ca n-o sa-i trebuiasca mult timp sa ajunga la portile consacrarii.
Bravo Darius esti mare. Suntem mandri de tine.
Sper sa ne vedem curand.

Adauga comentariu