Cum a ajuns un drapel să coste 800.000 de lei! Sacul bugetelor locale nu are fund pentru stupidități, dar are gura legată la priorități

Când vine vorba de însemnele naționale, sărbători naționale sau orice alt motiv cu „naționale” în sintagmă, banii curg mai ceva ca dintr-un furtun al pompierilor. Centenarul este în acest an cuvântul-cheie care deschide sefiul banului public, dar mai sunt și alte cheițe la fel de profitabile. Una dintre acestea este Ziua Drapelului Național...

... la Iași, acolo unde s-a reușit îngroparea câtorva sute de mii de lei într-o fundație pentru un catarg destinat drapelului național!

Fondurile pentru arborarea steagului național pe un soclu de 40 de metri s-au suplimentat. Nu cu câteva mii de lei, ci cu aproape 40% față de suma stabilită anterior, care era de aproape 400.000 de lei, fără TVA! Dacă mai adăugăm și TVA-ul, suma totală plătită pentru un steag, la Iași, ajunge la aproape 800.000 de lei, relatează stirideiasi.ro.

Mai exact, la 792.118,75 lei, cu TVA, conform foto documentului de mai jos!

Motivul? La săparea fundației s-a descoperit o rețea de canalizare abandonată, iar locul s-a umplut cu apă!

”În timpul lucrărilor de excavații pentru execuția fundațiilor obiectivului ”Amplasare Drapel Național”, la cota -2,75 m s-a evidențiat prezența apei în amplasament, alimentată dintr-o sursă învecinată, alcătuită dintr-o zonă cu multe umpluturi, moloz și fragmente de fundații din beton armat. În timp, acestea au determinat acumularea de apă în cavitățile din jurul lor. Pe măsura ce cota de excavare a coborât sub cota acestor depozite de deșeuri din beton armat și moloz învecinate, apa acumulată în acea zonă a început să migreze spre excavația fundației catargului”, se arată în memoriul tehnic emis de proiectantul general SC ARC DESIGN SRL.

Consilierul Eduard Boz a întrebat, în plenul ședinței, cum de nu s-a descoperit la primul studiu cele aflate acum?

”S-a făcut studiul geotenic înainte. De ce nu s-a descoperit atunci, la primul studiu, faptul că acolo există o umplutură de pământ, că pânza freatică este sus și, în momentul de față, ne-am trezit cu această notă de comandă suplimentară?”, a întrebat Eduard Boz (PNL).

Consilierul local Gabriel Surdu (PSD) a încercat el o explicație: ”Am făcut cu cei care se ocupă de studii foarte multe investigații pentru studii geo. Și, la un moment dat, primeam răspunsul că pe terenul respectiv există vestigii. Când săpam, era o piatră. El are un foraj cât doi țoli. Forajul ăla se face, deobicei, într-un loc sau două. Dacă pe direcțiile unde a fost făcut forajul nu se identifică ceea ce ulterior se descoperă prin săpătură, atunci forajul are, într-adevăr, un rol, dar devine minim în funcție de investiția care trebuie realizată ulterior. Acest foraj nu este un indicator tehnic pentru construcția realizată ulterior”.

Totodată, primarul Mihai Chirica a declarat că, în cazul unor asemenea proiecte, ”surprizele se pot ține lanț”.

”Surprizele se pot ține lanț în momentul în care începi săpătura, mai ales când lucrezi într-o săpătură complet deschisă. Dăm câte exemple vreți dumneavoastră, și din partea publică, și din partea privată.  S-au descoperit rețele de canalizare abandonate, care a inundat toată incinta. S-au inițiat alte studii tehnice, s-au prevăzut alte soluții de fundare. Lumea crede că este un catarg, dar este vorba despre o construcție metalică de 41 de metri, pe care nu îți permiți să-l ancorezi oriunde, oricât și e posibilitatea apariției unui risc. Acesta este motivul pentru care... și aveți toate detaliile tehnice la proiectul de hotărâre”,  a precizat Chirica.

Proiectul de hotărâre, cu toate detalii tehnice incluse, îl puteți descărca aici: PDF icon drapel_proiect_de_hotarare.pdf

Ce s-ar fi putut face, însă, cu 800.000 de lei? Era nevoie de o asemenea investiție? Da, este vorba despre drapelul național. Dar, totuși, 800.000 de lei?

"În timp ce părintii elevilor trebuie sa vină cu bani de acasă pentru dotarea claselor cu mobilier, videoproiector sau altele, Primăria alocă pentru acest catarg suma de 800.000 lei. Adică suma de bani cu care ar fi dotat cu mobilier modern toate clasele dintr-un liceu din Iași. Pe lângă această cheltuială, mai adăugați achiziția de toalete publice la 30.000 euro/bucata, cai la 25.000 euro/bucata sau o scenă care s-a inchiriat pentru concertul Radio ZU din fața Palatului cu 100.000 euro. Diferența între un primar bun și unul slab e ca primul face ce trebuie făcut, iar al doilea face doar ce crede ca dă bine. Primarul Chirica, în cei 3 ani de când e în fruntea Primăriei, ne-a demonstrat cu vârf și îndesat că se încadrează în cea de-a doua categorie”, a declarat, pentru Știri de Iași, consilierul local Răzvan Timofciuc (PNL).

,

 

 

Comentarii

Balan Marius- c...

29.06.2018 10:54

Asta numai DNA-ul o poate rezolva !Si numai daca are chef .

Adauga comentariu