Compromisuri care compromit: „Ducele cultural” Gavril Țărmure între managementul cultural, incompatibilitate și cultura banului public

Una din figurile emblematice ale județului Bistrița-Năsăud este și va rămâne fără tăgadă Gavril Țărmure, o personalitate ce a reușit să injecteze cultură masiv, calitativ și cantitativ, mai mult decât au reușit Dorel Cosma, Florin Vasile Șomlea, Mircea Oliv sau Ioan Pintea împreună. Probabil e puțin jenant să-i amestecăm pe unii dintre aceștia în aceeași frază cu Țărmure, dar există legături „bugetate” între ei.

Având în vedere nivelul intelectual al profesorului doctor Gavril Țărmure și setea acestuia de cultură la cele mai ridicate cote, nu putem bagateliza rolul lui în reușitele de gen din ultimii ani, ci din contră, prezența la Bistrița a unor nume imense din cultura națională și internațională i se datorează, fapt pentru care merită recunoștința tuturor iubitorilor artei în formă pură.

La început a fost „Societatea de Concerte”

Pornind din momentul nașterii „Societății de Concerte”, trecând și prin Editura Charmides, până la introducerea Sinagogii în administrarea Centrului Județean pentru Cultură (CJC) Bistrița-Năsăud pe care-l conduce, Țărmure a reușit să aducă la Bistrița sute de spectacole de calitate cu sute de nume importante din panoplia culturală națională și internațională. Chapeau bas pentru toate aceste reușite!

Toate aceste reușite, ce i-au adus inclusiv distincția de „managerul cultural al anului 2015” devansându-l pe Ion Caramitru, sunt construite pe un machiavelism exacerbat, scopul de a aduce cât mai multă cultură în Bistrița și județ fiind scuzat de mijloacele prin care Țărmure s-a infiltrat în bugetele administrațiilor locale.

Să curgă banii culturali

Cultura high-level presupune și finanțări pe măsură. Acești bani, necesari producțiilor și numelor prezente pe plaiurile noastre, au venit și din sponsorizări, ceea ce e normal, dar și din banii contribuabililor prin accesarea unor finanțări nerambursabile sau, mai nou, prin finanțarea directă a evenimentelor din bugetul CJC.

Gavril Țărmure, prin intermediul fundației pe care a înființat-o, Societatea de Concerte Bistrița, s-a înțepat la bugetul local al municipiului ani de-a rândul, fiind un abonat al finanțărilor prin diverse proiecte culturale. Indiferent că era vorba de administrația Moldovan sau Crețu, Tărmure beneficia tot timpul de „sprijinul” municipalității în acest sens, fiindu-i aprobate toate proiectele depuse în acest sens. Mai mult decât atât, fiind și un om politic, cochetând cu aripa dreaptă a eșicherului politic, Țărmure reușește o ascensiune și în această direcție, fiind consilier local, dar și vice-primar.

ANI – integritatea, conflictele de interese și actul cultural

În calitatea sa de consilier local, Gavril Țărmure își votează propriile proiecte referitoare la finanțările Societății de Concerte, fiind astfel ținta Agenției Naționale de Integritate (ANI). Astfel, propune, votează și primește din partea municipalității mai multe finanțări, fapt considerat de ANI ca fiind conflict de interese. Perioada analizată de inspectorii ANI a fost cea dintre anii 2010 și 2011, ani în care fundația condusă de Țărmure a beneficiat de suma totală de 529.003,58 lei. în anii 2009 şi 2010, Ţărmure Gavril a realizat venituri în sumă totală de 53.000 lei, reprezentând drepturi obţinute în calitate de Coordonator de proiecte sau Director de programe în cadrul Fundaţiei Societatea de Concerte Bistriţa, sumă ce nu apare înregistrată nicăieri în catastifele Administrației Financiare!

Ca urmare, ANI concluzionează: „Țărmure Gavril, în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local al Muncipiului Bistrița, era obligat să manifeste o atitudine neutră, imparțială și obiectivă față de interesele sale de orice natură, fiindu-i interzis să abuzeze în orice fel de poziția pe care o deține și să obțină anumite beneficii pentru sine sau pentru o fundație din care face parte, respectiv Fundația Societatea de Concerte Bistrița”.

Țărmure era conștient de acest fapt, dovadă fiind anumite ședințe din care acesta s-a retras la începutul anumitor voturi referitoare la proiecte ce vizau Societatea de Concerte, sau chiar abținându-se de la vot. Însă numai la câteva, nu la toate!

Centrul Județean de Cultură – locul în care compromisul capătă valențe culturale

Profitând de conjunctura politică în care s-a format Uniune Social-Liberală (USL), Gavril Țărmure preia frâiele CJC unde prinde acces la un robinet monetar mult mai interesant. În martie 2013, fiind presat de raportul ANI, dar și de opinia publică, Țărmure renunță la conducerea Fundației Societatea de Concerte Bistrița, dar și la Editura Charmides, rămânând, totuși, membru. După decesul USL, Țărmure este pus în fața unei decizii destul de dificile, cea de a alege între funcția bugetară alături de Radu Moldovan și alinața PSD-ALDE, si cea de membru PNL.

Țărmure alege să se despartă de ideologia pe care a susținut-o mai bine de 20 de ani și rămâne pe funcția pe care și-a dorit-o încă din „războaiele” purtate cu fostul titular, Florin Vasile Șomlea. Decizia a fost marcată, bineînțeles, tot de machiavelism, oportunitatea de a deține controlul asupra nișei în care dorește să se implice primând în fața convingerilor politice pe care Țărmure le deține și acum în adâncul sufletului său.

Aici, la CJC, încep o serie de compromisuri pe care Țărmure trebuie să le facă. Pe lângă actele de cultură reale pe care managerul le construiește, apar și cele impuse de mai marii județului, acte culturale ce nu au de a face cu ținuta, intelectualitatea și prestigiul lui Țărmure.

Banii și cultura...

Din ultimul raport al activităților postat pe site-ul CJC, cel referitor la anul 2016, regăsim o serie de cheltuieli din bani de la bugetul județean care nu au avut vreun impact asupra nivelului cultural. Au fost contractate prin achiziție directă servicii media în valoare de 24.000 de lei în favoarea a două publicații locale, Răsunetul și Mesagerul, deși evenimentele CJC au fost promovate de toată media, impactul și promovarea fiind mult mai puternice în celelalte publicații decât în cele plătite ca atare.

4.500 de lei s-au cheltuit pentru închirierea unei săli de conferință la Metropolis, acolo unde s-a defășurat un seminar „Medicina, cultura, spiritualitate”, cu dedicație directă „confratelui” rotarian Mircea Gelu Buta, la care se mai adaugă 2.230 lei pentru „serviciile culturale” prilejuite de acest eveniment.

Alți 15.600 lei au fost folosiți pentru achiziția directă a unor monede aniversare „20 de ani de Dor Românesc”. Peste 4.000 de lei au costat materialele promoționale dedicate evenimentului „Poezia e la Bistrița”, contract atribuit prin achiziție directă către SC Sky Media Technology SRL. Simpozionul de pictură a păpat aproape 12.000 de lei pentru cazare, achiziția acestui serviciu fiind atribuită unui SC Lumea Spiridușilor (?!?), la care se adaugă 4.500 de lei, pentru aceleași servicii de cazare, plătiți către un PFA – Tacal Tudor.

Nici artistul „descoperit” de Țărmure, Grigore Leșe, nu a fost „uitat”, acesta primind 6.800 de lei pentru un festival de foarte mare anvergură „Festivalul cântecului și jocului de pe Câmpie”. La Festivalul „Regele Brazilor” din Prundu Bârgăului, CJC a plătit peste 5.000 de lei pentru „ospățul” participanților, bani ce au intrat, tot prin achiziție directă, în visteria SC Perla Bărgăului. Pentru tipărirea revistei Verso (?!?) au fost cheltuiți 8.000 de lei, iar pentru prestațiile de revelion (2016) ale trupelor Spitalul de Urgență și DJ Sava s-au cheltuit peste 34.000 lei.

În total, CJC a cheltuit din bugetul județean peste 1,8 milioane de lei, la care se mai adaugă alți 686.000 lei dedicați celor 517 artiști cu care instituția a avut contrate pe parcursul anului.

La capitolul Centrul Cultural „Dacia”, acolo unde a primat interesul pentru sala de spectacole „Valeria Peter Predescu” în detrimentul sălii de cinematografie „Adrian Pintea”, s-au evidențiat următoarele aspecte: veniturile realizate în urma închirierii sălii de spectacole: 12.750 lei; venituri realizate în urma închirierii spețiului dedicat pentru cafenea și popcorn – 15.657 lei; venituri realizate în urma proiecțiilor cinematografice: 311.792 lei! Sala de spectacole „Valeria Peter Predescu” a văzut multe concerte „omagiale” în care s-a exagerat un anumit cult al personalității, inclusiv în reprezentațiile unor orchestre de mare calibru.

Secțiunea de venituri a CJC este completată de serviciile de pregătire artistică efectuate prin Serviciul Pregătire şi Perfecţionare Artistică „Şcoala de Arte şi Meserii” care au adus la buget suma de 83.985 lei, spectacole folclorice sau de varietăți (?!?) susținute de Ansamblul „Dor Românesc” în valoare de 14.450 lei, precum și suma de 409 lei venită în urma valorificării produselor realizate în cadrul instituției, cărţi, reviste, albume foto sau de artă, cd-uri audio, realizarea de materiale publicitare pentru diverse persoane fizice sau juridice, producții ce au costat zeci de mii de lei.

Total venituri proprii CJC în 2016: 559.476 lei dintr-un total de 6.591.752 lei!!! Restul banilor au intrat în conturile CJC din buzunarul drept al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, diferența fiind cheltuită pe salarii și diverse investiții (printre care un autocar de 1, 5 milioane de lei). La așa bani, să tot ai cultură!!!

Declarațiile de avere și interes – lipsă de pe site-uri

Am fi vrut să vă prezentăm și declarația de avere a „ducelui”, dar nu există pe site-ul CJC sau pe cel al CJ! Există însă declarația soției sale, Mihaela Țărmure, membră și ea în cadrul fundației mai sus aminitite. Doamna Țărmure este o bugetară veche, fiind angajată a Consiliului Județean de multă vreme. Familia Țărmure deține peste 4.500 de metri pătrați de pământ cumpărat în 2003 și 2016. Au două apartamente, unul achiziționat în 2008, celălalt moștenit în 2017. Mai au și o casă de 195 mp, achiziționată în 2016. La capitolul auto, familia Țărmure preferă Toyota, aceștia dețin un Avensis din 2015 și un Yaris din 2017 (!). Fiind oameni iubitori de cultură, familia deține o colecție impresionantă de tablouri „artiști contemporani” care este evaluată la 60.000 de euro. Ca orice familie „contemporană”, Mihaela și Gavril Țărmure au și datorii, înclusiv către Primăria Bistrița (?!?), una din 2008 cu scadență în 2023 în valoare de 39.400 (de lei bănuim, căci nu e precizată moneda) și încă una din 2017, cu aceeași scadență, în valoare de 30.000, la fel, fără a fi precizată moneda.

La secțiunea salarii, Mihaela Țărmure avea un venit anual de 25.115 lei la care se adaugă 1.500 de lei veniți în urma unor expertize și evaluări. Gavril Țărmure a încasat în perioada de referință 51.600 lei din salariul de director în cadrul CJ, în plus fiind suma de 2.500 lei, venituri realizate din expertize și jurizări.

Gavril Țărmure este și va rămâne un duce al culturii bistrițene! CV-ul acestuia este impresionant, la fel și activitățile pe care acesta le-a desfășurat în cadrul Societății de Concerte Bistrița. Este de departe cel mai influent manager cultural pe care Bistrița-Năsăud a reușit să-l scoată. Dacă toate aceste compromisuri pe care acesta le face de amorul artei și al culturii, promovând în același timp cultură „high level” și subcultură, îi compromit sau nu activitatea și CV-ul, rămâne de văzut, timpul fiind cel mai potrivit să discearnă, iar dumneavoastră, cititorii noști, cei mai buni arbitrii.

 

Comentarii

Lenuta Purja

29.01.2018 19:48

 din acest articol, am inteles ca domnul Tarmure este si va fi, cel mai competent manager cultural al Bistritei, doamna Tarmure; cea mai eleganta doamna si pr. dr Grigore Lese-cel mai mare artist de muzica traditionala din tara!             

Lenuta Purja

29.01.2018 19:51

                                                              din acest articol, am inteles ca domnul Tarmure este si va fi, cel mai competent manager cultural al Bistritei, doamna Tarmure; cea mai eleganta doamna si pr. dr Grigore Lese-cel mai mare artist de muzica traditionala din tara!    

Lenuta Purja

29.01.2018 19:53

din acest articol, am inteles ca domnul Tarmure, este si va fi cel mai competent manager cultural al Bistritei, respectat de o tara si o lume intreaga! 

Lenuta Purja

29.01.2018 20:02

Domnul Tarmure este si va fi, cel mai competent manager cultural al Bistrita, respectat in tara si in lume!

Mihai

29.01.2018 20:07

hopa, alt articol impotriva "ducelui cultural", Gavrila Tarmure? acest domn a adus cultura in orasul Bistrita, ar trebui sa-i faceti statuie! acest articol este scris din punct de vedere politic! nu are nimic in comun cu cultura! 

Bistritean

01.02.2018 11:20

Domnule Farcasiu, cultura trebuie facuta cu bani publici, banii munciti de noi. Banii alocati in bugete sa se regaseasca in promovarea manelelor si a tuturor formelor fara fond, care ne agreseaza si ne pervertesc? Tocmai, acesti oameni trebuie sa tina fraiele puterii in toate domeniile. Bistrita exista pe harta culturala a Romaniei datorita acestui om. Munceste de o viata si este un model de profesionalism, constiinta si devotament.Familia Tarmure este un model, pentru oricine apartine acestui oras!   

Rian Farcasiu

01.02.2018 12:40

Corect! Sunt de acord cu cele spuse de dvs si chiar am specificat acest fapt in material. De fapt, era vorba despre compromisurile ce sunt facute pentru a putea prinde o „felie” culturala de calitate. In rest, de acord cu dvs... cu mici exceptii...

Adauga comentariu