Comercianții bistrițeni nemulțumiți de ANAF: „Ne obligă să trecem la un jurnal electronic, dar ei nu au softul implementat”. Noile case de marcat – o afacere bulgărească

Casele de marcat electornice care vor coresponda direct cu administrația fiscală prin intermediul unui soft care face legătura on-line între cele două entități (ANAF și comerciant) are deocamdată doar un singur sens de aplicare, cel legat de comerciant.

Conform legislației în vigoare, toți comercianții sunt obligați să își schimbe casele de marcat și să-și achiziționeze noul tip de casă cu jurnal electronic dedicat, un dispozitiv care care înlocuiește jurnalul operațiunilor înregistrat pe role cu un cip. Obligația a intrat în vigoare pentru cotribuabilii mari și mijlocii la data de 1 septembrie 2018, iar pentru cei mici la 1 noiembrie 2018.

Potrivit Legii prevenirii, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de dotare stabilit, instituția publică cu atribuții de control are obligația să reia controlul, iar în situația în care se constată neîndeplinirea obligațiilor legale în termenul acordat, se aplice sancțiuni.

În Bistrița, comercianții s-au conformat în marea lor majoritate acestor termene legale, dar s-au izbit de o altă problemă:

„Noi ne-am schimbat aparatul respectiv. Nu a fost ușor, mai ales că pentru unii, intrați pe piață mai recent, efortul financiar este unul destul de important. Dacă ți-ai deschis afacerea cu puțin timp în urmă, ai făcut o investiție inițială de vreo 300 de euro într-o casă de marcat, așa cum era legislația în momentul respectiv, fiind la începutul afacerii, deci fără un rulaj care să-ți permită reinvestirea unui anumit profit. Acum ești nevoit să mai faci încă o investiție într-un aparat asemănător, alți bani – altă disctracție. Problema e că noi mergem în continuare pe modul clasic la finanțe cu raportările, nu se fac online, așa cum ar trebui, acesta fiind și spiritul creerii noului sistem de case de marcat. Cică nu există încă soft” – a declarat pentru stiridebistrita.ro unul dintre comercianții bistrițeni care s-a aliniat cerințelor fiscale, Ioan Miclea - președintele Asociației comercianților și proprietarilor de spații comerciale din centrul vechi.

Din acest punct de vedere, cel al softului administrațiilor fiscale care ar trebui să preia online informația direct din jurnalul electronic al caselor de marcat, l-am contactat pe șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice – Cristian Parasca:

„Softul va fi implementat la nivel național, pe un server național, nu la nivel de administrație județeană, nu am informații în acest sens” – ne-a declarat șeful ANAF-ului bistrițean. Mai mult, acesta consideră că legislația trebuie aplicată și respectată de fiecare parte: „Dacă este o legislație care trebuie aplicată, nu trebuie puse întrebări dacă există soft sau nu. Cineva se ocupă și de chestiile astea” – a precizat Parasca, luat parcă prin surprindere de întrebările adresate, problema de implementare a softului respectiv fiind una la nivel central și nu una locală: „Probabil o să urmeze implementarea sistemului la nivel național, pentru până o să se ajungă să aibă toată lumea mai durează. Din ce înțeleg și din ce-am văzut eu, foarte greu aduc importatorii casele resepctive”.

Legat de aceste case de marcat speciale, comerciantul cu care am sta de vorbă ne-a explicat că aceste case nu sunt deloc ieftine, dar că nu aceasta este problema:

„Suntem obligați să achiziționăm doar un singur tip de casa de marcat. Nu putem alege, fiecare după preferințe. Poate eu prefer o producție clasică, de la un producător serios, un nume, un brand de top, iar alții vor chinezării. Nu! Toți, iar când spun toți mă refer la toatlitatea contribuabililor dion România, care se apropie de un milion, toți vom achiziționa un singur tip de casa de marcat din Bulgaria” – ne-a declarat același comerciant.

Într-adevăr, conform site-ului ANAF, un singur tip de casa de marcat a fost autorizat de Ministerul Finanțelor, fiind vorba de modelul AMEF „DP150” imporat din Bulgaria de la Datecs Ltd. de un singur operator economic – DANUBIUS EXIM SRL.

Firma Danubius Exim îi are ca asociați pe „românul” Velin Valtentinov Ganev și pe Nadejda Velinova Ganeva, cetățean bulgar. Velin Ganev este și președintele Consiliului Director al Asociației Distribuitorilor de Aparate de Marcat Electronice Fiscale din România, asociație care a „negociat” cu Ministerul Finanțelor caracteristicile noului tip de casă de marcat cu jurnal electronic, adică tocmai tipul de casă fabricată de Datecs Ltd din... Bulgaria.

Tot Velin Ganev este cel care pe tot parcursul acestei veri „avertiza” contribuabilii care nu se „îngesuiau” să cumpere acest produs despre faptul că aceștia riscă amenzi mari:

„Avem probleme cu comercianţii, pentru că aceştia nu vor să îşi cumpere case de marcat noi. Acestea sunt de vreo două luni la vânzare şi nu prea se înghesuie nimeni să şi le cumpere. Dacă aceştia nu se echipează cu case de marcat digitale până la 1 septem­brie sau 1 noiembrie, riscul pentru comercianţi este foarte mare, amenzile sunt uriaşe şi pot duce până la închiderea unităţilor de vânzare”, a spus Velin Ganev, CEO al Danubius Exim (companie care importă şi distribuie case de marcat) şi preşedinte al Consiliului Director al ADAMEF (Asociaţia Distribuitorilor de Aparate de Marcat Electronice Fiscale din România), citat prin luna august de Ziarul Financiar, „îndemnul” fiind preluat de mai toate publicațiile financiare din România.

Conform avocat.net, până la data de 1 noiembrie, dată la care expiră termenul de achiziționare al noilor aparate, în România au fost puse în funcțiune 121.000 de astfel de case dintr-un toal de 800.000. Mai concret, 263.565 de case au fost înregistrate la fisc, 186.811 aparate cărora li s-au atribuit identificatorul fiscal unic și doar 121.486 de case care sunt deja în funcțiune la contribuabili.

Prețul pentru o astfel de casă de marcat variază între 200 și 500 de euro bucata. Dacă luăm o valoare medie de 300 de euro raportat la cei 800.000 de contribuabili care au obligația de a achiziționa aceste produse, rezultă un rulaj de 240 milioane de euro, din care numai valoarea TVA-ului este de 45,6 milioane de euro.

 

Adauga comentariu