Coaliția pentru Familie și Biserica Ortodoxă Română – principalii promotori ai homosexualismului în anul Centenar

Nu s-a vorbit în România despre homosexualitate în toată istoria ei cât s-a pomenit în sfântul an al Centenarului! Subiectul a fost pe buzele sau penelul românilor mai des decât problematica șomajului, a sărăciei, a violenței, sau poate chiar mai mult decât dăncilismele, deși aici am o rezervă.

Homosexualitatea era luată în vizor destul de sporadic, în special atunci când o paradă sau un marș specifice acestor comunități mai avea loc, bineînțeles în orașele mari, acolo unde grupările respective își mai scoteau capul de sub plăpumioara privată, în mod asumat. În rest, tăcere...

Până când o anumită Coaliție pentru Familie a râcâit efectiv presupusa bubă a societății, lăsând intenționat să se scurgă un interminabil val de puroi artizanal creat. Biserica Ortodoxă Română s-a „coalizat” în următoarea secundă acestui demers, intuind perfect nișa extinsă unde își poate vârî coada, exact ca necuratul.

S-a inventat o problemă majoră ce trebuie musai reparată măcar în Constituție. S-au născut idei care mai de care mai stupide. Cică nu vrem să mai vedem gay pe stradă sărutându-se sau chiar mai rău, ținându-se de mână! Ni se explică în cuvinte un tablou imaginar în care doi bărbați se sărută (dar niciodată două femei, sâc!). Promotorii acestor problematici ajunse incompatibile cu traiul tradițional trec de granița vorbei și a scrisului, exemplificând cu imagini ceea ce nu se dorește a fi văzut. Adică tot ei, cei care pretind că nu vor să mai vadă aceste lucruri ne arată în mod explicit și repetat ce nu vrem să mai vedem. Ipocrizia mușcă!

BOR ne povestește despre familia tradițională ca și cum s-ar fi ciocnit de enșpe mii de cazuri în care doi gay s-au prezentat în fața altarului pentru sfânta taină a căsătoriei, dar în același timp ne îndeamnă la iubire – baza creștinismului. Ipocrizia mușcă din nou!

Și spectacolul ipocriziei continuă...

Referendumul inutilității va avea loc. Pe banii noștri. Probabil că minunea se va și întâmpla. Constituția va suferi o modificare fără absolut nici o relevanță juridică. O simplă demonstrație de forță, de peste 30 de milioane de euro. Este până la urmă un exercițiu democratic, iar democrația costă. Cei care susțin în continuare faptul că este esențial, dacă nu vital, să se înlocuiască un cuvânt cu alte două sinonime unanim și legal acceptate, să-și bage teoria undeva, adânc. Nimic mai mult decât o aspirină efervescentă, care nu face rău, dar nici bine, eventual ajută subconștientul să creadă.

Totul este un perfid joc de imagine la care s-au raliat și politicienii, căci nu există în țărișoara asta momente civice în care dragii de politicieni să nu se introducă profitabil la acest capitol. Un joc de imagine al unor instituții ce și-au cam pierdut vizibilitatea până la acest moment. Un joc murdar în care ne sunt băgați homosexualii pe gât, forțat, iar noi trebuie să rămânem cu ei acolo precum un oltenaș cu broasca lui.

Nu m-au deranjat și nici nu mă deranjează această minoritate sexuală. „Datorită” CpF și BOR am început să-i caut, să-i identific, să-i număr. M-am băgat eu în viața lor, am făcut exact ceea ce pretindem că ne fac ei nouă, tradiționalilor heterosexuali.

Impotenți la capitolul Centenar, singura discuție accelerată în această perioadă se leagă de gay, lesbiene, transsexuali sau bisexuali. Aruncăm banii pe referendum și pe manifestări așa-zise culturale dedicate Centenarului și ne batem cu pumnii în piepturile de români că suntem tradiționali. De fapt, suntem tradiționali! În ipocrizie, ură, dezbinare și sifonare de bani în interese proprii. Ăsta da, tradiționalism românesc!

Va trece și referendumul... Oare, ce va mai urma?

Adauga comentariu