Ce facem când copiii se răcesc în această perioadă pandemică? De vorbă cu Dr. Alina Moldovan despre răceală vs. Covid, comunicare și scenarii

Odată cu începerea anului școlar și reintrarea în comunități a copiilor, fie că e vorba de liceu, gimnaziu sau creșe și grădinițe, încep și problemele legate de răceli, laringite, faringite și alte asemenea afecțiuni specifice în mare parte copiilor și sezonului.

Însă, așa cum ne-am obișnuit deja de șase luni, anul acesta este unul atipic, marcat profund de existența noului coronavirus. Teama, frica, resposabilitatea, iresponsabilitatea, toate ne aduc în fața unui început de an școlar cu multe necunoscute, dar plin de scenarii: în educație, în sănătate, în administrație, peste tot. Însă această scenarită de care suferim deja toți, ne ajută sau nu în această perioadă?

Prima zi din noul an școlar a fost un exemplu de haos, de fapt este esența întregii noastre societăți, cu o singură concluize de tras: fiecare pe cont propriu. Dacă adulții știm sau nu ce avem de făcut în comunitate, e pur treaba noastră, căci suntem, așa se presupune, responsabili. Însă ce facem cu copiii, căci aici nu ne mai putem juca.

Sezonul bolilor virale s-a deschis și el, însă acesta nu ține cont de scenariile noastre. Mulți dintre părinți sunt puși deja în fața unor scenarii legate de prezența copiilor în școli sau gradinițe. Însă ce facem atunci când copilul prezintă anumite simptome de boli virale? Fugim cu el la medic la prima tuse? Intrăm în panică la stări febrile?

Răspunsurile legate de aceste stări ne-au venit din partea medicului Alina Moldovan, șeful Centrului de Permanență din Bistrița.

„În primul rând părinții trebuie să contacteze medicul de familie sau cel curant, după caz, telefonic, și să expună simptomatologia. Dacă este una care se încadrează pe definiția de caz a Covidului, atunci se sună la 112 sau DSP și se anunță, pentru testare. Acesta este protocolul. Definiția de caz înseamnă febră, tuse, grețuri, vărsături, dar și multe alte simptome care pot să ducă în direcția respectivă. Legat tot de definiția de caz, în ceea ce privește febra, aceasta este trecută la valoarea de 39 de grade, însă au fost cazuri de simptomatici cu stări subfebrile.

Cu alte cuvinte, este vorba de un complex de simptome. Este foarte important ca în această situație să nu se părăsească domiciliul, cel puțin până după efectuarea testului Covid și aflarea rezultatului. Apoi, dacă nu se încadrează în caz, iar situația este una mai serioasă, se face o vizită la cabinet. Cel mai important lucru este însă comunicarea între părinte/pacient și medic.

Foarte mulți dintre părinți se panichează de la o simplă rinoree, o secreție nazală, care nu este semn de Covid! Multe dintre probleme se pot gestiona telefonic, începând cu o temporizare. De exemplu, indiferent de situație, în cazul febrei timp de trei zile (3 x 24 de ore), acolo unde nu se depășesc valori de 38,3 grade nici nu trebuie administrat antitermice. Din păcate, noi nu avem educație în acest sens și ne apucăm să administrăn antitermic de la 37. Dacă după cele trei zile febra nu scade atunci putem vorbi de un caz medical care trebuie investigat. Dacă starea se agravează în acest interval, atunci evident că acel copil trebui investigat.

Totul constă în comunicare, iar medicul, pe baza celor relatate de părinte, va transmite acestuia ce e de făcut, evitând astfel deplasări inutile pentru toată lumea la cabinet. Din păcate, și o spun fără nicio rezervă, am uitat să evităm medicamentația exesivă. Am uitat de ceaiuri de mușețel, de lingura de miere cu lămâie, de inhalațiile cu ceaiuri, de hidratări corecte, toate acestea fiind la îndemână și foarte eficiente. Sper din tot sufletul să se reîntoarcă lumea la ele” – Dr. Alina Moldovan, medic de familie.

Am trecut printr-o perioadă din care am învățat, mai mult sau mai puțin, să ne comportăm în anumite situații. Una dintre acestea este legată chiar de prezența la medicul de familie, acolo unde tot timpul era aglomerat. Din martie, de când s-a intrat în pandemie, oficial sau nu, ne-am învățat, unii mai mult de frică, să comunicăm telefonic cu medicul și să rezolvăm pe această cale multe dintre probleme.

Însă tot în acest interval de timp, din martie și până acum, nu am avut timp să gândim scenarii serioase și reale pentru reînceperea școlii, să gândim o strategie sanitar-școlară, sau să pregătim aceste instituții din toate punctele de vedere. Continuăm să orbecăim într-un haos parcă dictat de undeva de la mijlocul piramidei, fiind în postura clară de „fiecare pe cont propriu”.

 

 

 

Adauga comentariu