Castelul TELEKI de la Posmuș - restaurarea istorică ce poate da naștere unei zone turistice inedite! Povestea uimitoare a revendicării acestuia (FOTO)

Castelul Teleki din Posmuș, comuna Șieu, monument istoric de importanță națională, se găsește la această oră în plin șantier, lucrările de restaurare și reabilitare începând în data de 15 aprilie 2019, urmând ca acestea să fie încheiate la data de 13 septembrie 2021. Pentru a vedea care este stadiul acestor lucrări, am făcut o incursiune la Posmuș.

Reamintim că: Proiectul ”Reabilitarea şi Restaurarea Castelului din localitatea Posmuş, judeţul Bistriţa-Năsăud” este finanţat prin Programul Operaţional Regional – Axa prioritară 5, Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud reuşind să obţină o finanţare de 4,8 milioane de euro.

La ”Castel” se lucrează și nu au existat pauze pe durata primei etape a pandemiei

Dacă, în urmă cu doi ani, când am ajuns aici, locurile erau atât de pustii încât plângea molozul căzut în beciurile inundate de apă, turnul de la intrare se îndoia tot mai mult spre Pisa, iar zidurile se transformau cu fiecare zi trecută în praf căzut în uitarea timpului, acum liniștea era sfărmată în mii de bucăți, spartă de glasurile muncitorilor și de zgomotul ciocanelor sau a betonierelor: castelul se transformă, aici se lucrează din greu, sigur, respectând normele legale ale situației de urgență.

Stăm de vorbă cu un inginer tânăr, șeful de lucrări din partea firmei constructoare, SC Euras SRL. Ne spune cât de complicate sunt lucrările care trebuiesc efectuate. Pentru că, clădirile castelului, construit la jumătatea secolului XVIII-lea, se aflau într-o stare avansată de degradare, intervenţiile care se vor realiza cu fonduri europene vizează lucrări de consolidare, instalaţii noi, refacerea finisajelor, restaurarea componentelor artistice şi refuncţionalizarea întregului ansamblu ca destinaţie turistică.

Ce știm acum?

După reabilitare castelul, care are cinci corpuri de clădire şi este cel mai frumos din Bistriţa-Năsăud, se va transforma într-un centru cultural şi va fi deschis publicului larg. El va fi amenajat pentru a găzdui ateliere de creaţie artistică, săli expoziţionale cu caracter muzeal, bibliotecă şi va avea o sală de expunere pentru carte veche, o sală de conferinţe, săli pentru întruniri şi primire turişti.

Scurt istoric

Castelul de la Posmuş a fost construit la mijlocul secolulul al XVIII-lea în stil baroc de familia nobiliară Teleki. Pe laturi se aflau magaziile, grajdul şi închisoarea, în spate este clădirea principală a castelului, iar în faţă se afla bastionul de poartă construit în jurul anilor 1760. Bastionul, clădire în care se afla şi capelă, a fost folosit mai târziu ca casă de oaspeţi. În 1823 conacul a fost afectat de un incendiu, iar reconstrucţia a durat şapte ani.

După anul 1945, proprietatea familiei Teleki a fost naţionalizătă şi clădirea a fost folosită ca sediu pentru Întreprinderea Agricolă de Stat. După 1989 conacul a fost abandonat şi în 2002 a intrat în proprietatea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Dacă va intra într-un circuit turisitc, toți cei care vor vizita castelul Teleki refăcut se vor mai putea bucura de stejarul cel mare din curte și care a ajuns la vârsta de 605 ani. Stejarul din Posmuş ne aminteşte de vremurile când castelul Teleki din localitate era înconjurat de pădure.

Anul 1406, înscris pe tăbliţa aflată pe trunchiul stejarului, a fost documentat de familia contelui Teleki, care a dobândit castelul şi împrejurimile la mijlocul secolului al XVII-lea. Posmuş a fost ocupat de contele Széki Teleki Mihály, cancelarul Transivaniei (1634 – 1690), şi a rămas în proprietatea familiei până în anul 1948, când a fost naţionalizat. În anii 1920 stejarul a fost lovit de fulger de două ori, dar ultimul proprietar, contele Teleki Ernő, pe rând al 10-lea din şirul moşierilor Teleki din localitate, a reuşit să stingă focul şi să salveze stejarul.

În urmă cu 10 ani, un localnic a revendicat castelul și 11 hectare de pășuni și fânațe

Este vorba de Dumitru Dumbrăvan din Şieuţ, care exact cu 10 ani în urmă, revendica castelul aproape dărâmat, 11 de hectare de păşuni şi fânaţe în baza unui act original întocmit în anul 1875. Averea conţilor Teleki a fost amanetată românului Petre Diniosie Câmpan contra a 100 de florini aur de contesa Ivona Teleki.

Cine este Dumitru Dumbrăvan?

În urmă cu 10 ani, Dumbrăvan avea 70 de ani, fiind urmaşul direct al celui căruia, ultima contesă Ivona Teleki, i-a amanetat domeniul în anul 1875, contra sumei de 100 de florini de aur. Povestea este una cât se poate de interesantă şi ciudată, asta pentru că este vorba de domeniile ce-au aparţinut cândva contelui Eduard Teleki şi care au ajuns la doar cinci ani de la moartea sa în mâinile lui Petre Dionisie Câmpan, străbunicul lui Dumbrăvan, proaspăt întors din Statele Unite ale Americii cu o avere considerabilă.

„Actul doveditor a fost încheiat în data de 1 Decembrie 1875 şi a stat îngropat în pământ într-o lădiţă specială din anul 1914 şi până în 1948, două războaie mondiale trecând peste ea. Ăsta a fost un mare secret al familiei noastre", spune Dumitru Dumbrăvan.

„După ce a venit din America străbunicul meu, la ceva vreme, contesa o rămas singură, n-o înţelegeţi dumneavoastră cum vine asta, şi străbunicul meu i-a propus să îi acopere datoriile mari pe care le avea doamna contesă în schimbul domeniului şi a castelului care să le pună gaj", povesteşte bătrânul de 70 de ani. Doar actul a mai rămas să dovedească că familia Dumbrăvan din Şieuţ este unica moştenitoare a domeniilor Teleki. Cel puţin asta arată actul de amanetare încheiat pe data de 1 Decembrie 1875.

Documentul a fost legalizat

Demersurile pe care Dumitru Dumbrăvan le-a început să le facă în urmă cu 13 ani pentru a intra în posesia castelului şi a terenului aferent sunt acum susţinute de un influent avocat bistriţean: Nicolae Tiberiu Kozak. El a explicat că în luna decembrie a anului 1995, documentul prin care contesa Ivona Teleki gaja cu domeniile sale împrumutul luat a fost legalizat la un notar public.

Este vorba de Maria Drăguţ, cea care la data de 5 decembrie 1995 încheia copia de legalizare cu numărul 582. „Vom iniţia toate demersurile necesare pentru a rezolva această problemă, sigur aşteptând să vedem dacă există moştenitori din partea familiei Teleki, dar trebuie să spun că actul respectiv demonstrează indubitabil că Dumitru Dumbrăvan este singurul şi unicul proprietar al domeniilor Teleki din această zonă", susţine Nicolae Tiberiu Kozak.

Tunelul şi contele

Supranumit în sat „contele”, bătrânul Dumbrăvan ştie foarte multe poveşti despre castel. Astfel, el spunea că în beciurile castelului exista o uşă secretă care îţi permitea accesul într-un tunel secret care trecea pe sub sat şi ieşea tocmai la fostul conac al familiei de grofi Banfy, acum sediul şcolii generale. Cu toate demersurile făcute în justiție, însă, și din cunoștințele noastre, proprietatea a rămas a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.

În Bistriţa-Năsăud există 12 castele nobiliare, declarate monumente istorice, însă majoritatea au fost revendicate de rudele vechilor nobili. Cele mai multe se află într-un stadiu avansat de degradare, Castelul Teleki din Posmuş fiind primul din judeţ care va fi restaurat în întregime şi deschis publicului larg.

Castelul Teleki de la Posmuș, evident după restaurare, poate deveni punctul de plecare în nașterea unei zone turistice importante a județului. Toată zona văii Șieului se poate deschide unui public nou, iar apropierea de Teaca nu face decât să accentueze importanța unui astfel de obiectiv în zonă.

Turismul viticol este deja luat în calcul, cramele de la Jelna, Teca sau Lechința fiind alte puncte de interes ce pot marca viitoarea hartă turistică a zonei. Iar dacă mai adăugăm faptul că și Via Transilvanica trece pe lângă poarta Castelului, atunci putem avea o imagine de asamblu completă.

Comentarii

Balan Marius- Horea

13.05.2020 20:43

Atentie sa nu auda Cretu de stejarul de 600 de ani ca il baga  la drujba fiind considerat pericol public !

Adauga comentariu