Când pupincurismul devine politică de stat, de județ, de comună. Lista rămâne deschisă

Am lucrat în diverse trusturi media, unde ,,sărumânica” era un fel de politică editorială. Bine, multe se răsfrângeau până la ,,sărut fundul dumneavoastră”. Nu sunt genul de jurnalist care o lună întreagă se gândește la ,,fluturașul” pe care îl va primi. Drept dovadă stă faptul că nu am rămas mult în redacții unde, vorba unui coleg, interviul se făcea cu microfonul într-o mână și chitanțierul în cealaltă. E drept că am colaborat  și cu oameni onești, oameni care m-au plătit mai mult decât trebuia. Părerea mea.

Haideți să fim ceea ce ar trebui să fim!

Mai mult decât neputința noastră de a bate cu pumnul în masă, mă doare lipsa de reacție a celor care au posibilitatea de a-i trage la răspundere pe efemerii stăpâni ai județelor din România. Bun, Radu Moldovan și-a schimbat atitudinea față de reprezentanții presei, vorbește mult mai legat și chiar ai senzația că ești respectat ca jurnalist. Dar, haideți să nu luăm piciorul de pe accelerație dacă musai ne dorim o țară în care corectitudinea să nu fie ceva ieșit din comun. Cineva m-a acuzat pe o rețea de socializare că am fost slugă într-o televiziune. Dacă a face tot ceea ce îți stă în putință pentru ca într-un jurnal de știri să primeze obiectivitatea, recunosc că am fost slugă… jurnalismului. Ceea ce au făcut patronii reprezintă o altă mâncare de pește.

O, tempora!

Am  spus-o și o mai spun: dacă vreau să zic, pot să și urlu. ,,Bunul meu simț chiar a fost confiundat, de nenumărate ori cu prostia. Numai că te saturi să mesteci la nesfârșit melasa alterată pe care ariviştii ajunşi în Parlamentul României ne o îndeasă cu forţa în gurile largi căscate. Motiv pentru care îi dau dreptate celui care a spus că noi, românii, trebuie să învăţăm a folosi hârtia igienică pentru ştersul gurii. Căci ceea ce spunem miroase mai tare ca ceea ce elimină orificiul anal. Asta nu înseamnă că nu respect inteligenţa poporului român, din rândul căruia, cu mândrie, fac parte. Ceea ce eu nu suport este naivitatea malignă de care dăm dovadă. Mă uit în ochii conaţionalilor mei şi întrezăresc spaima de a face ceva util. Ne speriem de succes. Adică, de ce am putea fi noi mai buni ca alţii? Păi, noi putem, dar nu vrem. Pentru că am intrat în acea letargie molipsitoare, letargie care ne insuflă sentimentul de inferioritate” . Este o parte dintr-un editorial scris cu ani în urmă și nu mă dezic de afirmațiile mele de atunci. Sunt prea actuale, din nefericire! Sărut mâna, ție, cititorule!

Comentarii

Balan Marius- e...

02.03.2018 12:44

SALUTARI ! Sa fi SANATOS ca ai scris frumos !

pupa-n bot si p...

02.03.2018 14:55

d-le Petrut Raimond am citit articolul d-voastra.Sunteti foarte obiectiv incercand sa scoateti in evidenta 'pupincurismul'.Dar ce parere aveti cand un cetatean cu buna credinta merge la primarie ptr, a ridica o hartie si pe primar il apuca nervii?Mai mult de atat incepe sa urle la acea persoana (intr-o institutie publica) Oare trebuie sa adoptam sintagma "pupa-n bot si papa tot" sau ar trebui sa luam atitudine si urletul nostru sa-l acopere pe al dansului(asta in cazul fericit in care nu-si cheama ajutoare) 

pupa-n bot si p...

02.03.2018 15:10

oare intre <pupincurism> si pupa-n bot si papa tot este vreo diferenta?

Adauga comentariu