Borgo Pass – varianta „de lux” a turismului în Bistrița-Năsăud?! Cât de actuală mai este povestea Contelui Dracula într-un context turistic

Are sau nu are județul Bistrița-Năsăud chemare către turism? O întrebare care nu se pune, dar care are răspunsuri multiple și care mai degrabă se lamentează în haos decât într-un plan de afacere unitar și viabil, competitiv.

Bistrița-Năsăud este înconjurat de câțiva poli majori în turism. La nord, nord-vest avem Maramureșul care are la baza turistică tradiționalul, un element foarte bine conturat, promovat și exploatat. Către est avem Bucovina și al ei turism monahal și istoric, îmbrăcat natural de peisagistica locurilor. La sud există tandemul Sovata-Praid, un turism balnear care a renăscut în ultima perioadă. Vestul este marcat de Turda și Cluj-Napoca, elemente care nu mai au nevoie de descriere. În această situație Bistrița-Năsăud beneficiază de statutul de „zonă de tranzit”, acolo unde media de cazare se învârte între 0,8 și 1,5 nopți de cazare per turist.

Dacă e să ne raportăm strict la cei patru poli turistici amintiți mai sus, Bistrița-Năsăud are cel mai mare potențial turistic, aici fiind localizată cea mai de succes poveste laică din lume: Dracula! Nu e prima dată când se vorbește despre acest lucru și cu siguranță nu va fi nici ultima. Despre „potențialul” zonei, la fel, s-a bătut apa-n piuă ani de-a rândul, fără să existe o strategie reală în acest sens.

Mitul Dracula a fost „furat”, extrapolat și exploatat cu succes de alții, de la Sighișoara la Bran, de la Snagov la Viena sau Praga, Londra, New-York sau Los Angeles, dar niciodată așa cum ar fi trebuit în Pasul Bârgăului – locația clară dată de creatorul mitului – Bram Stoker. Cu o foarte mică excepție, în Pasul Tihuța, la Hotelul-Castel Dracula, de Halloween, atunci când se mai întâplă câte ceva din punct de vedere turistic, dar care a început să-și piardă din intensitate.

De Halloween la Hotel-Castel Dracula

„Dacă acel unic moment din perioada de Halloween, moment în care se vând mici pachete turistice pe mii de dolari, l-am înmulți cu 365 de zile, atunci am avea realitatea de exploatare a acelul „ceva” pe care-l avem gata dăruit!” – ne-a mărturisit Răzvan Cerceja, directorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Turism Bistrița-Năsăud.

sursa foto: facebook/cerceja.razvan

Răzvan Cerceja este un bârgăuan get-beget, îndrăgostit de conceptul de tursim poate mai mult decât de zona lui natală – Bistrița-Bârgăului – poarta către deja celebra „mare de la munte” – Colibița. Chiar dacă dintr-un anume patriotism local Răzvan și-ar fi putut canaliza dorințele și acțiunea strict pe mai-nou stațiunea Colibița, acesta vede altfel succesul turistic al județului în general, al zonei lărgite Borgo Pass în special.

sursa foto: pinterest

Borgo Pass – Pasul Bârgăului – este o denumire generică a zonei de est a județului Bistrița-Năsăud în care sunt cuprinse atât stațiunea Colibița (exploatată deocamdată greșit din punct de vedere turistic), Valea Bârgăului – o succesiune de localități care au în denumire Borgo (Bârgău), Pasul Tihuța (Piatra Fântânele – Ciosa) – de fapt Borgo Pass, dar și Bistrița ca punct de pornire într-o aventură turistică de lux. Bineînțeles, în toată această „aventură” sunt implicate elemente din tot județul.

Ce înseamnă din punct de vedere turistic Borgo Pass? Înseamnă o denumire turistică a zonei, așa cum Văile Izei, a Marei sau Țara Lăpușului sunt pentru Maramureș, sau Bucovina în tot ansamblul ei! Este o denunire deja dată de cel care a reușit prin sloavele sale să ducă mitul și numele Dracula la nivel mondial. Cu alte cuvinte avem mitul, avem locația cât se poate de exact localizată de Bram Stoker, dar ne lipsește o acțiune.

„Depinde numai de noi dacă alegem să facem ceva în acest sens, sau să ne complacem în situația actuală. Ei bine, nu vrem să rămânem la acest nivel, vrem să mergem mai departe. Toată acestă zonă trebuie să devină una cu o identitate turistică clară. Destinația turistică este Borgo Pass, nu Tihuța sau Colibița! Aceste două puncte sunt incluse în destinație, trebuie să meargă împreună într-un viitor pachet turistic” – a precizat Cerceja.

Pentru acest lucru este foarte importantă infrastructura turistică, plecând bineînteles de la acces, de la drumuri. Avem la Cluj-Napoca un aeroport internațional de care suntem legat de un drum acceptabil. De la Bistrița și până la capătul zonei Borgo Pass, Poiana Stampei, avem deasemenea infrastructură acceptabilă. Acum, pe lângă acest aspect intervin și celelalte legate de o infrastructură turistică: unități de cazare, activități specifice, alimentație, ghizi...

Foto din suita de prezentare a ADI Turism BN la Târgul de Turism

„Un turist trebuie ținut captiv în zona de interes reciproc! Asta nu însemnă că trebuie să-l cazezi și să-l ți într-un perimetru înconjurat de un gard, să-i dai să mânce și să bea din supermarket și apoi să ai pretenția să-i iei banul, dar și atenția și recomandarea ulterioară! Ceea ce este esențial în vânzarea turistică este „pachetul”. În momentul de față nu avem unitățile de cazare necesare sau disponibile pentru a deschide efectiv robinetul turistic în Borgo Pass. (Re)branduim zona, o promovăm și ne putem trezi cu un flux de turiști pe care nu avem cum să-i cazăm și să ne ocupăm de ei. De aceea este foarte important să ne alegem inteligent o marjă în acest sens, iar gândirea noastră se îndreaptă către un turism din clasa de lux, acolo unde nu sunt multe locuri disponibile, dar sunt scumpe, iar pentru asta trebuie stabilite clar niște șabloane, niște targeturi, toate în strânsă colaborare cu factorii locali și privați parteneri în această ecuație deloc simplă” – ne-a povestit Răzvan Cerceja încrezător în acest tip de abordare.

Aici trebuie să-i dăm dreptate bârgăuanului, căci turismul practicat în Bistrița-Năsăud se rezumă ori la tranzit, ori la „sechestrarea” turistului în curtea unei pensiuni sau a unui mic resort, cu foarte mici excepții. Cel mai bun exemplu în acest sens este Colibița, o locație în care lacul este în centrul atenției. Toată tărășenia de la Colibița se învârte în mod fals și artificial în jurul lacului, care este într-adevăr o atracție, dar numai una legată de peisaj. „Comoara” Colibiței este însă aerul de acolo, fiind unul dintre locurile unice din Europa în ceea ce privește nivelul de ozon din aer, deci un aspect curativ, balnear.

sursa foto: facebook/cerceja.razvan

Ce ar însemna turism în clasa de lux în Borgo Pass? În primul rând trebuie garantat confortul turistului în unitatea de cazare, iar aici nu ne referim la multitudinea de stele a unui hotel sau resort. Un australian care își dorește așa ceva va alege Dubai sau alte locații exotice special create pentru confort, în schimb va avea pretenția de un pat confortabil, sau o baie care să îndeplinească cerințele actuale (fără să punem în discuție „apa caldă”). Apoi, la nivelul alimentației, la fel, nu este interesat de bucătăria indiană în zona Contelui Dracula, ci de o masă neaoșă, reinterpretată eventual în dish-uri cu dichis. La capitolul ingredinte sau alimente specifice, har-Domnului, Bistrița-Năsăud are aproape tot ce-i trebuie.

O altă instituție despre care am mai vorbit în materialele stirdebistrita.ro este Asociația Produs în Bistrița-Năsăud, o asociație în care regăsim diferiți producători locali, am spune noi destul de curajoși. Păstrăvul de la Romuli, chiar în interpretarea chef-ului Nina Rus, poate fi un astfel de produs prezent într-o farfurie cu stil prezentată turiștilor din Borgo Pass. La fel brânzeturile lui Grigore Creța din Șieu, brânzeturi care pot rivaliza oricând cu „mucegaiurile” franțuzești. Pâinea coaptă în cuptorul Savetei Ban din Prislop, legumele bio de la Dumitra, dulcețurile din Piatra Fântânele...

Apoi, Bistrița-Năsăud dispune de un interesant itinerariu al vinului cu Mocănița, care poate fi introdus în pachetul turistic de lux al turistului cu dare de mână, căci din cei patru poli turistici amintiți la începutul materialului, niciunul nu deține o asemenea varietate de aur înbuteliat: Lechința, Teaca, Dumitra sau Jelna sunt deja mărci care intră în zona „high” a consumatorului de vin! Atenție! Fiecare cramă are și ea o poveste, iar vinul în sinea lui își spune povestea proprie.

Sursa foto: Asociația Mocănița Transilvaniei

Nu în ultimul rând este povestea... Povestea care este miezul unui pachet turistic la acest nivel, o poveste pe care o avem și este cea mai cunoscută din lume: Contele Dracula. Festivalul Usturoiului în Ținutul Contelui Dracula este deja un brand, dar nu se poate înmulți cu 365 de zile. Este un eveniment care demostrează că se poate îmbina un mit cu o regiune înconjurată de credință ortodoxa. Poveștile de acest gen vor prinde, căci se pot spune tot atâtea povestiri câte uși se vor putea deschide.

foto credit: Robert Kovacs - Festivalul Usturoiului în Ținutul Contelui Dracula

Ca o scurtă concluzie, Borgo Pass poate deveni o destinație turistică de lux. Condiții minime reale pentru cazare sunt sau se pot face. Infrastructura este acolo unde trebuie. Avem povestea, avem produsul de pus pe masa turistului, ne mai trebuie doar acțiunea și ghidul – un alt element care atârnă destul de greu în talerul turistic. Nu e ceva simplu de făcut, căci o masă rotundă cu toți factorii implicați sau ce pot fi implicați, nu e ușor de constituit.

Primii pași se fac deja. Târgul de Turism al României se va desfășura în perioada 21-24 februarie la București. Bistrița-Năsăud va fi prezent cu cel mai mare proiect turistic în desfășurare – Via Transilvanica – un proiect care își are obârșia în Borgo Pass. Destinația turistică Borgo Pass își va face aici și acum prima ieșire în public, o ieșire care reprezintă o invitație în zonă, cu o mică descriere.

Dacă acest proiect își va atinge scopul, vom vedea! Sperăm doar să nu ne trezim cu o nouă „agathoneală” turistică pe marginea mitului lui Dracula și să ne întâmpinăm turiștii străini cu un zâmbet plin de canini.

 

sursă foto titlu: pedagoteca.ro

Adauga comentariu