Bistrița rămâne cu un excedent bugetar anual în medie de 5-6 milioane de euro! Anul trecut s-a atins apogeul: 14,3 milioane de euro

În contextul răfuielilor dintre primarii municipiilor și reprezentanții guvernului au apărut elemente care le cam închide gura edililor puși pe harță și cu o anumită muscă pe căciulă. Un exemplu clar a fost cel al primarilor de Brașov și Cluj-Napoca, primării care au pășit în 2019 cu excedente bugetare similare unor bugete întregi ale unor județe mai mici.

În cazul municipiului Bistrița situația este asemănătoare, căci municipalitatea a făcut un obicei în a deține un excedent la sfârșitul fiecărui an, asta de ceva vreme încoace. Media anilor trecuți a fost de 5-6 milioane de euro, bani care nu se cheltuiau până la sfârșitul unui an, bani destinați investițiilor și dezvoltării.

În anul 2018, raportat la excedentul anului 2017, s-a înregistrat cel mai mare excedent al administrației Crețu: 14,3 milioane de euro.

„Nu știm în momentul de față care ar fi excedentul anului 2018 pentru că nu s-a făcut execuția bugetară, dar știm că la nivelul lunii noiembrie 2018, la capitolul dezvoltare, era o realizare de circa 40% și nu cred că în luna decembrie s-a mai făcut ceva important care să reducă mărimea unui nou excedent bugetar. Și aici vordim de dezvoltare, de investiții. Adică Bistrița a avut bani tot timpul pentru dezvoltare, dar nu s-au cheltuit” -  a declarat pentru stiridebistrita.ro Sorin Hangan – consilier local PNL.

Primarul Ovidiu Crețu a recunoscut faptul că în anul 2018 nu a făcut nici măcar o investiție din fondurile proprii alocate în acest sens și că tot ce a cheltuit a fost din excedent. Bistrița oricum nu s-a mai bucurat de o investiție reală și oportună de mult timp, toate viziunile administrației fiinmd îndreptate ori către pârtia de schi de pe Cocoș, cel mai mare fiasco al epocii moderne locale, ori către construcții megalomanice precum centrul intermodal de pe strada Gării, proiect futurist fără o acoperire reală, sau trâmbițarea unei pasarele pe bulevardul Independenței, o hidoșenie de fier care nu numai că va strica tot aspectul acestui bulevard, dar care nici nu are vreo uitilitate publică reală.

Cu toate acestea primarul Crețu încearcă un act teatral de dizidență în interiorul propriului partid, o piesă de teatru menită să atragă capital electoral în propria barcă, indiferent de pontonul de unde s-ar lansa pentru o nouă candidatură în 2020. Până atunci, însă, clădirea Colegiului Național „Liviu Rebreanu”, un simbol socio-educativo-cultural și arhitectonic al orașului, stă să cadă. Municipalitatea aruncă vina în anumite direcții ministeriale legate de statutul juridic al acestei clădiri. Reabiliatarea ar costa vreo 9 milioane de euro. Excedentul trecut a fost de 14,3 milioane de euro...

Adauga comentariu