Bărbătește ne dăm JOS PĂLĂRIA în fața lui Radu Moldovan: aproape 200 de milioane de euro atrași în județ pentru 560 de kilometri de drumuri modernizate până la sfârșitul lui 2020

Că ne place sau nu, ne convine sau nu politic, social sau economic, județul Bistrița-Năsăud are în acest moment una dintre cele mai bune, complete și modernizate rețele de infrastructură rutieră din țară, la nivel de drumuri județene. Din totalul de 754 de kilometri de drum județean, în acest moment sunt finalizați, în execuție sau prinși în finanțare pentru modernizare aproape 560 de kilometri.

Astfel, la sfârșitul anului 2020 vor rămâne aproximativ 200 de kilometri de drum județean neatinși de mașinile grele ale constructorilor în acest răstimp. O mare parte din acest „rest” nu necesită intervenții urgente, dar mai rămân câțiva kilometri pe care trebuie să se intervină și pentru care se lucrează la identificarea unor soluții tehnico-financiare pentru cuprinderea acestora în diferite proiecte pentru modernizare.

Pentru a afla detalii legate de acest subiect al asfaltărilor județene, l-am invitat pe Emil Radu Moldovan pe teren pentru a vorbi la fața locului despre aceste investiții. Atât momentul, cât și zona a fost aleasă de redactorul stiridebistrita.ro, pentru a nu exista suspiciunea vreunui „aranjament” în acest sens, iar președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud a răspuns invitației noastre:

„Județul Bistrița-Năsăud are aproximativ 760 de kilometri de drum județean, din care, la sfârșitul anului viitor vom avea peste 550 de kilometri de drum modernizați și căutăm soluții pentru restul. Chiar ieri (n.r. – 8 iulie) discutam cu colegii mei, pentru rectificarea din 31 iulie pregătim niște sume pentru modernizarea a aproximativ 26 de kilometri, mai exact drumurile din Dealul Jelnei până în Budacu de Sus și în stânga către Pietriș, Orhei, Satu Nou, până la întâlnirea cu celălalt tronson la care avem deja finanțare, tronson care vine de la Livezile, Cușma, Satu Nou, iar din Jelna, în dreapta, prin Budacu de Jos la Monari. În achiziție publică este acum și partea de drum din Budacu de Jos până la limita cu municipiul Bistrița, pe Dealul Budacului, acolo unde am avut niște probleme cu alunecările de teren și s-au identificat soluțiile tehnice pentru a stabiliza  terenul respectiv. Se lucrează și la Buduș - Șieu, se lucreză la Matei – Strugureni, s-au găsit soluții și pentru Lechința – Matei, avem finanțarea pentru Chiraleș - Nușeni, pentru Corvinești – Nușeni, pentru Beclean – Nușeni – Chiochiș, Sînmihai – Micești – Visuia, pentru Domnești – Albești, de asemenea pentru Budacu de Sus - Șoimuș, pentru Șieu – Posmuș - Pintic – Teaca – Ocnița – Milaș, dar și pentru Cociu – Nimigea – Mocod – Zagra, Gledin – Vătava, Șopteriu – Silivaș, Sărățel – pod peste Șieu – Domnești și Petru Rareș - pod peste Someș - Braniștea. Mai avem o singură problemă cu o secțiune de câțiva kilometri din Chiochiș în Dealul Habadocului și toate ieșirile din județ sunt rezolvate” – ne-a explicat Radu Moldovan.

Ce înseamnă acest lucru? În primul rând intrarea într-o normalitate a acestor vremuri, căci a circula pe asfalt pe un drum județean este o condiție de bază a civilizației. Apoi este și decongestionarea traficului unor rute destul de încărcate prin modernizarea unor variante care mai au un aport important, cel al dezvoltării regionale.

Un alt domeniu important care este deschis prin modernizarea acestor drumuri este turismul. Asfaltarea sau modernizarea unor drumuri cum sunt cele către ieșirea din județ spre Maramureș (DJ170 – Negrilești – Breaza, sau DJ171 Spermezeu – Târlișua), drumul pe Strâmba (DJ172D), cele de pe Valea Ilvelor sau mai celebrul Drum al Blajului, spre Colibița, sunt dor câteva exemple în acest sens. „Poarta Transilvaniei” este proiectul major al președintelui CJ BN, un proiect ce însumează aproape 80 de kilometri de drum modernizat, cu tot ceea ce înseamnă această operațiune, de multe ori foarte complexă având în vedere relieful străbătut:

”Poarta Transilvaniei este proiectul de care m-am apucat imediat după ce am ajuns în CJ, în 2012. Mă bucur că am reușit să accesăm fonduri, fiind vorba de un proiect de aproximativ 40 de milioane de euro pe cele cinci loturi: Lotul I a fost din DN17 de la Mureșenii Bîrgăului până la Colibița, unde încă se mai lucrează la tronsonul 2 (Drumul Blajului – Mița), Lotul II de la Drumul Blajului până la Prundu Bîrgăului, prin Bistrița-Bîrgăului, Lotul III aici, pe Strâmba, de la Josenii Bîrgăului până la Ilva Mică, Lotul IV din intersecția cu DN17D Ilva Mică până la ieșire din Măgura Ilvei, iar Lotul V de la ieșire din Măgura Ilvei și până la ieșirea din Lunca Ilvei, mai exact la pepiniera silvică de la Silhoasa. Și aici suntem foarte avansați, din pacate am avut probleme pe lotul IV, acolo unde am reziliat contractul de execuție, iar în momentul de față încărcăm din noi documentele pentru o nouă achiziție publică. Întreg drumul Poarta Transilvaniei va fi finalizat anul viitor în vară, cel târziu în toamnă”.

Drumurile județene modernizate deschid apetit și investitorilor, căci o rețea rutieră bine pusă la punct nu face decât să încurajeze investiții în zona respectivă, dar duce și la o mobilitate mult mai ușoară a economiei locale. Un astfel de exemplu este și Drumul de pe Strâmba, un drum de peste 14 kilometri care leagă Valea Bîrgăului de Valea Ilvelor într-un peisaj de poveste, locație aleasă de noi pentru acest interviu:

„Suntem pe DJ172D, noi l-am mai numit și Poarta Transilvaniei, e primul proiect la care am lucrat pentru depunerea lui pe Programul Operațional Reginonal. Mă bucur că azi suntem undeva la 90% cu lucrările gata la acest drum, iar undeva la finalul lunii august, cel târziu în septembrie, se va recepționa acest tronson de drum. Aici suntem pe tronsonul I și mai avem spre finalizare și tronsonul II, care merge din Colibița, de la Drumul Blajului până la intersecția cu DN17 în Prundu-Bîrgăului, prin Bistrița-Bârgăului.

E o bucurie majoră din mai multe puncte de vedere, atât din cel economic, știm că zona Valea Ilvelor și Valea Someșului e o zonă bine dezvoltată din punct de vedere economic, de la carierele de piatră la fabricile de lemn, care au nevoie de o rețea alternativă pentru acces la DN17. De asemena, din punct de vedere turistic această zonă se va dezvolta în perioada următoare, iar în plus față de asta s-ar decongestiona traficul într-un mod foarte serios, deoarece tot ceea ce venea dinspre Valea Ilvelor se întâlnea cu traficul de pe Valea Someșului Superior, iar de la Feldru către Năsăud și apoi către Bistrița se aglomera și mai tare”.

Toată această poveste a modernizării infrastructurii rutiere județene a pornit în 2012, atunci când noul președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, și-a propus realizarea unui proiect de anvergură, o rețea de drumuri modernizate care să facă legătura între văile județului, lucru poate nici măcar visat de unii în acel moment.

Drumul Blajului (Mureșenii Bîrgăului - Colibița):

Leșu (Valea Ilvelor):

Negrilești - Breaza:

Sînmihaiu de Câmpie:

Teaca - Stupini:

Târlisua - limită de județ (Maramureș):

Strugureni (in execuție):

În luna iulie a anului 2019, o simplă aruncare a privirii peste umărul amintirilor ne poate confirma o stare de fapt: cu excepția DN17 care tranzitează județul de la Cluj spre Suceava, la care se adaugă proiectul început de Liviu Rusu al DJ 151 Sigmir – Budești, terminat de Radu Moldovan, toate drumurile arătau de la rău către jalnic. Acum se poate circula fără grija ruperii mașinilor în cea mai mare parte a județului, excepție făcând doar zonele unde se lucrează efectiv, sau cele care urmează să intre în execuție. Desigur, ne lipsește o variantă ocolitoare a orașului, una despre care s-a scris mai mulți kilometri decât s-au asfaltat deja în județ. Există însă o viziune județeană pentru acest proiect „municipal”, dar care întâmpină anumite probleme:

„Din păcate pentru noi, la data de douăzeci și ceva mai, când a fost data limită pentru depunerea documentațiilor pentru studiile de fezabilitate, nu s-a prezentat nimeni și procedura s-a reluat în cazul centurii ocolitoare a municipiului Bistrița, varianta Budac – Monari. Colegii mei, atât arhitectul șef, cât și domnul Toniuc, cu domnul viceprimar Niculae, cu domnul Slavita de la Drumurile Naționale, precum și cu cei doi domni primari Simionca, de la Budac și de la Livezile, au parcurs un traseu pe jos, un traseu pe care vrem să-l propunem viitoarei companii care va face studiul de fezabilitate. Sper să avem o companie și un studiu de fezabilitate, astfel încât în următorul exercițiu financiar să putem intra cu centura ocolitoare a municipiului Bistrița. Pe cealaltă parte a orașului, cea de nord, o să avem un drum expres sau chiar Autostrada Nordului, undeva din zona Blăjenilor, prin Dumitra și care să iasă în Livezile”.

Problema întâmpinată în cauzul variantei de ocolire a municipiului Bistrița se regăsește în panoplia problemelor cu care s-a ciocnit executivul Consiliului Județean. Dacă până în umră cu 4-5 ani problema majoră în realizarea unor obiective era cea a banilor, acum balanța neajunsurilor se înclină într-o altă direcție:

Faptul că județul Bistrița-Năsăud este schimbat la față o recunosc și opozanții lui Radu Moldovan, dar numai în discuții private, nimic asumat, nimic „pe față”. Caracterul bărăbătesc al unui om politic aflat în opoziție implică și recunoașterea anumitor puncte forte din tabăra adversă, iar Radu Moldovan le are. Inclusiv firea colerică și impulsivă a președintelui a avut un rol esențial în această poveste, căci s-a transformat în determinare și și-a impus punctul de vedere.

Ca o concluzie, în Bistrița-Năsăud s-au modernizat 341,2 kilometri de drum județean și alți 89,9 sunt în execuție, lucrări în valoare totală de 108,5 milioane de euro. În diferite stadii ale procedurii de achiziție publică se află alți 128 de kilometri cu o valoare de 81,2 milioane de euro, sumă care se poate diminua după licitații. Total kilometri: 559,1. Total investiții: 189,7 milioane de euro.

Bineînțeles că Radu Moldovan nu a adus bani de-acasă, am spus-o asta de nenumărate ori. Bineînțeles că e de datoria lui să-și facă o echipă cu care să lucreze și tot de datoria unui președinte de CJ este să identifice priorități și resurse financiare și umane pentru punerea în practică. De fapt, asta a făcut Radu Moldovan, și-a respectat fișa postului în acest sens, iar pentru asta, într-o Românie bâlbâită și înecată în propria-i birocrație, îi dăm JOS PĂLĂRIA bărbătește, fără pupincurisme, dar și fără acordare de alte titluri și onoruri.

Comentarii

Pop Dan Florin

09.07.2019 22:48

,,Trei lucruri nu pot sta mult timp ascunse: soarele, luna și adevărul." Buddha
Felicitări, ,,Știri de Bistrița" pentru curajul de a promova adevărul! Sunteți profesioniști faini!

Alex

10.07.2019 15:33

dar ulițele când le asfaltează “domnu Radu Moldovan” ca sunt proiectele din 2008 dar nici o uliță nu e asfaltata la tiha Bârgăului 

Adauga comentariu