Afacerea „barajelor” intrate la apă de la Târlișua: Cum se diluează banii europeni în betoane suspecte pe post de baraje deversoare (FOTO)

În urmă cu mai bine de 12 ani la Târlișua a avut loc cea mai devastatoare calamitate naturală din zonă, inundațiile din 20 iunie 2006 au lăsat în urmă pagube materiale imense, dar ceea ce doare și acum sunt cele 13 vieți pierdute. Corpurile a trei dintre aceștia nu au mai fost regăsite, iar printre ele se număra și trupul unei fetițe de doar 10 ani...

Ceea ce apa a distrus atunci s-a refăcut într-un timp record, fapt ce denotă un extraordinar spirit muncitor al oamenilor ce trăiesc la poale de Țibleș. Mai mult, pentru a preîntâmpina alte necazuri de acel gen, autoritățile s-au implicat în a atrage finanțări pentru refacerea malurilor unor pârâuri care în timpul inundațiilor au devenit adevărate fluvii.

Astfel, Primăria Comunei Târlișua a beneficiat de un sprijin financiar european pentru proiectul „Lucrări de amenajare a cursurilor de apă necadastrate sin Comuna Târlișua”, un proiect cu un deviz total (TVA inclus) în valoare de 7.673.896,66 lei, lucrare contractată de firma MIS Grup SRL din Anieș.

Lucrarea respectivă presupunea diferite lucrări de amenajare a cursurilor a cinci văi din comună în care erau prinse decolmatări, umpluturi cu pământ, ziduri de sprijin, baraje deversoare, traversări din beton, podețe, canale, etc.

Anumiți cetățeni care își cunosc plaiurile au început să caute în teren aceste lucrări încă de prin anul 2015, aceștia având anumite suspiciuni legate de efectuarea unor lucrări din cele menționate mai sus. Cum realitatea din teren nu era aceeași cu realitatea scriptică a hârtiilor, au început să curgă întrebările către conducerea administrativă a comunei, în special către primarul Vlăduț Purja.

Astfel, în anul 2015, Cristina Rusu, o profesoară și jurnalistă cu rădăcini în comuna Târlișua, ridică prima minge la fileul edilului Purja printr-o cerere la care primește și un răspuns. Prin cererea respectivă, doamna Rusu se interesa de statutul juridic al unui teren din zona în care a copilărit, precum și de lucrările ce trebuiau executate în acel loc.

Primarul Purja îi răspunde petentei anexând și devizele de lucrări. Studiind aceste documente, domna Rusu observă că anumite lucrări prinse în deviz nu se regăsesc, printre acestea fiind și câteva baraje deversoare.

Între timp, în anul 2016 comuna Târlișua este lovită din nou de un val de inundații în care sunt afectate : 2 km de drum județean, 4 km de drum comunal, 2 km de drum forestier, 5 km de drum agricol, 10 podețe, 10 ha de teren arabil și cinci gospodării.

În acest an, Cristina Rusu revine către Primăria Târlișua cu alte cereri pentru a lămuri situația lucrărilor efectuate la cursurile de apă din comună:

„În luna august 2018 am luat la pas valea Oarzina, în căutarea barajului deversor. Valea e micuță, are în jur de 2 km lungime. Nici urmă de baraj deversor. Mă întorc acasă și mă uit din nou, pe centralizatorul financiar. N-am greșit când am văzut suma de 45.212.11 lei înscrisă în dreptul unui baraj deversor pe valea Oarzina. Un gând îmi dă târcoale în acele momente: cineva a luat bani pentru un baraj deversor ce nu a fost executat în teren? În clipa următoare îmi spun: ,,Piei, gândul necurat, nu se poate așa ceva într-o comună în care rudele își plâng încă morții de la inundații! Trebuie să existe o explicație!” – a declarat pentru stiridebistrita.ro Cristina Rusu.

Petenta urmează firul logic al acțiunii și face o reclamație administrativă, iar răspunsul primarului vine să sfideze efectiv cererea cetățeanului, prefăcându-se că nu știe despre ce e vorba:

Bineînțeles, se începe o nouă rundă de cereri și petiții către Primăria Târlișua, primarul Vlăduț Purja având la una dintre cereri chiar și un refuz de a da relații, fără să precizeze natura acestuia, conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informații publice.

În fapt, conform devizului prezentat de primărie, întocmit și plătit firmei MIS Grup, apar mai multe baraje deversoare care nu există faptic, în teren, conform declarațiilor a mai mulți cetățeni din zonă. Astfel, din cele cinci baraje deversoare cuprinse în devizul mai sus amintit, pe teren se regăsește doar cel din zona Valea Zambrița, de fapt pe această vale ar fi două baraje, iar în rest nici pomeneală de aceste investiții.

Barajul deversor de pe Valea Mihaileasa în valoare finală de 53.202,89 lei nu există, cel de pe Valea Ivăneasa în valoare de 15.757,13 lei, la fel, Valea Vânătorului – baraj în valoare de 86.119,72 lei – lipsește, iar cel de pe Valea Oarzina, de „numai” 45.212,11 lei, ia-l de unde nu-i! Toate aceste valori sunt fără TVA.

Baraj deversor Valea Zambrița:

Contactat de redacția stiridebistrita.ro, primarul Vlăduț Purja infirmă varianta în care aceste baraje deversoare nu ar exista fizic, îndrumându-ne către niște lucrări mai mici, care nu se văd „din drum”:

„Barajele deversoare există! Așa cum este cel de la Zambrița sunt și pe celelalte văi. Pe Oarzina este, dar mai mic, nu se vede din drum, n-ați știut unde să le căutați”.

Căutările barajelor deversoare au continut la Târlișua. De restul lucrărilor cuprinse în devizul de peste 1,5 milioane de euro nimeni nu știe altceva, căci sunt vechi și uitate. Totalul celor 4 baraje „lipsă” tinde către 43.000 de euro, iar primarul ne indică mici traverse de beton sau podețe ce se aseamănă cu respectivele baraje, dar mai mici.

Lucrări identificate pe Valea Oarzina:

Curioși din fire ne-am adresat unor specialiști în domeniu pentru a afla detalii despre aceste construcții denumite de primarul din Târlișua ca fiind baraje deversoare. Unii ne-au spus că ar semăna cu ideea de baraj deversor, dar neterminat. Alții susțin că e vorba doar de niște niște dale de beton fără nicio utilitate, ba din contră, ceea ce ar fi trebuit să încetinească cursul unui râu/pârâu fac exact opusul, adică accelerează debitul de apă.

Ceea ce nici noi și nici Cristina Rusu nu înțelegem, dacă nu sunt probleme și aceste lucrări au fost efectuate, de ce atâta taină și mister din partea primăriei și mai ales al primarului, om de cinste care și cinstește la rândul său, căci de curând i-a oferit președintelui de CJ titlul de „cetățean de onoare” al comunei, iar ca răsplată Vlăduț Purja a beneficiat de o excursie în Spania, căci titlul de cetățean de onoare cu obrazul subțitre se ține, alaiul președintelui în Almeria fiind unul select și respectuos!

Cu trecerea timpului, astfel de „investiții” se diluează și dispar efectiv din „vizorul” public, câteva trepte de beton pe cursul unui fir de apă fiind justificarea miilor de lei cheltuiți. Lucrări de acest gen se pot regăsi în întreg județul. Chiar dacă nu sunt sume bătătoare la ochi, acești bani se adună. Câte un pic de acolo, un alt pic de dincolo, deși ar fi trebuit să fie exact invers: economisim un pic de acolo, un alt pic de dincolo și mai facem o lucrare din banii stânși, așa cum fac gospodarii adevărați.

 

Adauga comentariu