Administrațiile bistrițene, ineficiente! Au grad de colectare scăzut și se bazează pe banii de la Guvern

În 2016, cheltuielile efectuate de UAT-urile din Bistrița-Năsăud au fost mai mari decât veniturile, relevă raportul Curții de Conturi dat publicității recent.

Potrivit raportului Curții de Conturi, primăriile din Bistrița-Năsăud sunt dependente de sumele transferate din bugetul de stat, gradul de autofinanțare al acestora fiind unul scăzut, în condițiile în care doar aproximativ 33% din total venituri provin din impozite, taxe, contribuții și alte venituri.

Venituri mici, dar așteptări mari

Ponderea veniturilor încasate în total venituri ale unităților administrativ-teritoriale, este deținută de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată - 38,8% și subvenții de la alte nivele ale administrației publice –23,6%, cele două surse însumând 62,4 % din total încasări.

La polul opus se situează încasările din venituri proprii constând în impozite, taxe, contribuții și alte venituri, care reprezintă doar 33,8 % din totalul încasărilor, ceea ce reflectă un grad scăzut de autofinanțare a unităților administrativ teritoriale din județul Bistrița-Năsăud, care sunt dependente de sumele transferate din bugetul de stat.

Funcționarea administrației publice locale este susținută prin sumele alocate de la bugetul de stat prin redistribuire, pentru echilibrarea bugetelor locale, veniturile proprii reprezentate de impozite și taxe locale reprezentând doar 15,4% din totalul încasărilor realizate în anul 2016. În ceea ce privește sumele primite de la UE/alți donatori, încasările realizate în anul 2016 reprezintă doar 40,5% din prevederile definitive”, precizează în raport inspectorii Curții de Conturi.

Administrații puțin eficiente

Același document relevă că, aportul propriu al comunităților locale la acoperirea necesarului de fonduri, nu se situează încă la nivelul resurselor locale posibil a fi mobilizate printr-o administrare eficientă a materiei impozabile, funcționarea administrației teritoriale locale fiind susținută prin sumele alocate de la bugetul de stat prin redistribuire, pentru echilibrarea bugetelor locale.

Gradul relativ redus de colectare a veniturilor la bugetul local afectează în special volumul cheltuielilor bugetare, angajate în mod legal, direcţionate pentru realizarea atribuțiilor, scopului și obiectivelor unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv dezvoltarea infrastructurii locale, având implicaţii asupra arieratelor înregistrate față de furnizorii de servicii, lucrări și bunuri”, se mai arată în documentul citat.

În același context, inspectorii Curții de Conturi arată că, la sfîrșitul anului 2016, 27 de administrațiile locale din Bistrița-Năsăud aveau creanțe neîncasate de peste 500.000 lei, iar alte 10 aveau venituri neîncasate, de peste 1 milion lei. Printre acestea din urmă se numără Primăria Șieu-Măgheruș cu peste 3,5 milioane lei, Primăria Dumitrița cu peste 3 milioane lei, Lechința - peste 2,84 milioane lei.

Unele pe plus, altele pe minus! Care este explicația

Cele 63 de UAT-uri din Bistrița-Năsăud au avut, în 2016, venituri de peste 921,88 milioane lei, în timp ce plățile efectuate s-au cifrat la finele anului la aproape 929,98 milioane lei.

Potrivit raportului Curții de Conturi, în 2016, 28 unități administrativ-teritoriale au înregistrat EXCEDENT în sumă de 30.520.000 lei, iar 35 unități administrativ-teritoriale au înregistrat DEFICIT în sumă de 38.619.000 lei.

Au încheiat execuția bugetară cu excedent semnificativ Priria Bistrița (15.870.000 lei), Primăria Beclean (3.693.000 lei), primăriile comunelor Șieu (2.553.000 lei), Prundu Bîrgăului (1.107.000 lei), Feldru (990.000 lei) și Măgura Ilvei (795.000 lei).

Cu deficit semnificativ, au încheiat execuția bugetară anuală Consiliul Județean Bistrița-Năsăud (15.773.000 lei), comunele Chiochiș (5.015.000 lei), Livezile (3.729.000 lei), Salva (1.419.000 lei), Căianu Mic (1.385.000 lei) și Urmeniș (1.216.000 lei).

Inspectorii Curții de Conturi explică că deficitele bugetare înregistrate în 2016 au fost finanțate din excedentele înregistrate în anii precedenti.

De asemenea, excedentul înregistrat la Primăria Bistrița se datorează în principal încasărilor mai mari din cote din impozitul pe venit, nefinalizării procedurilor de achiziție aferente unor obiective de investiții dar și semnării cu întârziere a unor contracte de finanțare pentru proiecte finanțate din fonduri europene.

Cât despre excedentele bugetare ale celorlalte unități administrativ-teritoriale, acestea se datorează în principal neutilizării integrale a sumelor primite din fonduri externe nerambursabile aferent exercițiului financiar UE 2014-2020, a încasării ultimei tranșe din bugetul UE aferent exercițiului financiar 2007-2013 care a rămas la dispoziția entităților pentru secțiunea de dezvoltare, ori din cauza neutilizării integrale a sumelor primite din fondul de intervenție la dispozitia guvernului pentru calamități, sumele fiind reportate cu aceeași destinație în anul 2017.


 


 


 


 

Adauga comentariu