Absorbția fondurilor europene – o enigmă matematică pentru Consiliul Județean și Primăria Bistrița: una nu răspunde, cealaltă bagă din top! Cifrele anului 2018 din sursă „externă” pentru Bistrița-Năsăud

Dreptul la informare este deocamdată unul protejat de legile românești. Cu toate acestea, anumite instituții se învârt foarte mult în jurul unei cozi de urs în mometul în care sunt „rugate” prin intermediul Legii 544/2001 – lege care prevede clar liberul acces la informații de interes public – să ofere niște date din interiorul instituției repsective, pentru buna și corecta informare a publicului larg.

Așa se face că publicația noastră, stiridebistrita.ro, a cerut la data de 7 ianuarie câteva date financiare legate de absorbția fondurilor europene de către Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Primăria municipiului Bistrița în anul 2018.

Conform Legii citate mai sus, o instituție are obligația de a răspunde în termen de 10 zile de la înregistrarea unei cereri în acest sens, cu posibilitatea extiderii termenului la 30 de zile, dacă situația o impune, adică dacă datele cerute necesită un timp mai mare de procesare.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud ne-a răspuns la data de 15 ianuarie invocând prelungirea termenului respectiv. Primăria Bistrița ne-a răspuns solicitării relativ repede, la data de 10 ianuarie, dar datele furnizate sunt puțin cam fușărite și exagerate. Noi suntem de bună credință și le acceptăm ca atare, fiind totuși un răspuns oficial dat de o ditamai instituția.

Între timp am căutat să aflăm aceste date (absorbția fodurilor europene la nivelul anului 2018 în Bistrița-Năsăud, respectiv în municipiul Bistrița) și din alte surse, externe, sursa găsită fiind chiar forul național care centralizează aceste date: inforegio.ro.

După doar câteva ore de ordonare a datelor dintr-un tabel excel, am reușit să găsim toate datele de care aveam nevoie! Astfel, la nivelul anului 2018, pentru enitatea „Județul Bistrița-Năsăud” – respectiv Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, am descoperit un volum de aproape 170 de milioane de lei intrați în conturile instituției în anul 2018, bani europeni.

click pe foto pentru imagine completă

Conform tabelului din imagine, CJ BN a cerut pe „fonduri europene” în total suma de 242.553.904 lei (și 50 de bani). Nu a primit suma cerută din varias motive, însă a încasat suma record în istoria județului de 199.719.376 lei (cheltuieli eligibile autorizate), din care CJ a suportat suma de 3.994.387,56 lei, alți 25.963.518,81 lei venind de la bugentul de stat, suma de 169.761.469,63 lei reprezentând bani europeni! Lista proiectelor finanțate cu ajutorul acestor bani este compusă majoritar din reabilitări de drumuri județene.

Conform tabelului „național”, la capitolul „cheltuieli eligibile autorizate”, județul Bistrița-Năsăud este lider național (peste 35% din totalul eligibil național), fiind urmat de județele Cluj, Bihor și Gorj. Din punctul de vedere al sumelor cerute pe proiecte (cheltuieli eligibile solicitate), Bistrița-Năsăud este întrecut de Cluj, acolo unde valoarea „cerută” de vecinii noștri este aproape de un miliard de lei, sumă ce reprezintă aproape 75% din totalul de bani ceruți la nivel național.

La nivelul Primăriei municipiului Bistrița, conform datelor primite de la instituție, în anul 2018 s-a reușit atragerea a 50.021.420,37 lei decontați pentru lucrările și serviciile executate dintr-un total de 95.004.003,09 lei ceruți. Lista proiectelor municipalității este ocupată majoritar de lucrările de anvelopare termică a blocurilor de locuințe din municipiu.

Conform listei de pe site-ul Regio, municipalitatea nu stă chiar așa de „bine” precum s-ar lăuda, căci cifrele diferă destul de mult. În dreptul cheltuielilor eligibile solicitate nu se regăsește suma de peste 95 de milioane de lei, ci una de doar 22 milioane, iar în dreptul sumelor „europene” se regăsesc doar 10 milioane de lei, nicidecum cele 50 de milioane comunicate de PMB, conform foto:

click pe foto pentru imagine completă

Așadar, din punct de vedere al absorbiției de fonduri europene în anul 2018, Consiliul Județean este net superior Primăriei Bistrița, indiferent de sumele la care raportăm municipalitatea. Este adevărat și faptul că diferă tipicul proiectelor celor două instituții, în cazul municipalității fiind mult mai întortochiate căile spre fondurile europene.

Datorită acestor bani europeni, căpeteniile celor două instituții se „fălesc” fiecare în stilul propriu, acestea fiind trecute la capitolul „realizări mărețe”. Ce-i drept, fiecare are meritul său, unul administrativ în exclusivitate. Păcat de discursurile unora dintre aceștia la adresa Europei, mesaje anti-europene citite printre rânduri sau în mod direct, la poalele unor statui deloc elocvente pentru săracul nostru județ bogat...

 

Adauga comentariu