VIA TRANSILVANICA își înfinge bornele de frontieră: Bucovina și Mehedinți! La mijloc este și Brașovul pregătit să se alăture celor peste 400 de km de drum realizați într-un singur an (FOTO-VIDEO)

S-a născut în urmă cu mai bine de un an, la Alba-Iulia, acolo unde Alin și Tibi Ușeriu au lansat unicul proiect major și serios de țară dedicat Centenarului Marii Uniri, proiect inițiat de o organizație nonguvernamentală, dar care necesită implicarea tuturor zonelor (private sau publice) și care unește printr-un singur drum Bucovina de Dunăre.

Este vorba de Via Transilvanica, un drum turistic de aproape o mie de kilometri care străbate România de la nord la sud ca un brâu triclor. Un drum care dincolo de însemnătatea lui simbolistică are utilitate practică, fiind cel mai lung traseu turistic din țară, un El Camino al românilor.

Via Transilvanica parcurge tradiții, culturi și obiceiuri întâlnite de-a lungul celor zece județe brăzdate: Mehedinti, Caras-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brasov, Harghita, Mures, Bistrita-Nasaud si Suceava. Tășuleasa Social, ong-ul care a pornit tăvălugul Via Transilvanica, descrie foarte simplu acest drum chiar pe pagina proprie de facebook: „un drum care poate fi parcurs pe jos sau cu bicicleta, singur sau cu prietenii, și care va porni de la Drobeta Turnu Severin – unde a intrat pentru prima data în țara Regele Carol I, va strabate Transilvania cu toate bogațiile culturale ale ei și va ajunge pana la Putna unde se odihnește Ștefan cel Mare. Via Transilvanica, un drum care uneste!”.

În Bistrița-Năsăud, județul de origine al Tășuleasa Social, s-au dat deja în folosință cei 134 de kilometri de Via Transilvanica ce tranzitează zona. Din punct de vedere logistic, un kilometru de Via Transilvanica înseamă o mie de euro. Aproape jumătate din sumă se regăsește în bornele kilometrice de andezit. Au înălțimea de 1,20 metri, sunt fasonate, sculptate și poatră sigla traseului. Sunt adevărate opere de artă care vor dăinui peste secole. Tot în mia de euro sunt introduse semnalizatoarele specifice unui traseu turistic, ghidul care va fi și tradus, vopsea aplicată din 50, 60 sau 70 de metri pentru a conferi siguranță în urmarea traseului.

„La Bistrița-Năsăud a început să funcționeze. După știința mea, chiar acum, între Lunca Ilvei și Tășuleasa sunt 30 de oameni pe traseu, dar nu este zi lăsată de la Bunul Dumnezeu să nu fie cineva pe Via Transilvanica” – așa a început un scurt interviu acordat publicațiilor din rețeaua națională Presa Bună de sufletul acestui proiect, Alin Ușeriu – fondatorul și președintele Asociației Tăsuleasa Social.

Pietrele de hotar ale Via Transilvanica au ajuns și în Bucovina, fiind vorba de 113 borne dedicate acestei părți de traseu. Bornele kilometrice cu sigla Via Transilvanica sunt acum la Putna, Sucevița, Vatra Moldoviței, Sadova, Fundu Moldovei, Pojorâta, Vatra Dornei, Dorna Candreni, Poiana Negri și Poiana Stampei, pe o întindere de 136 kilometri, probabil județul cu cei mai mulți kilometri de pe Calea Transilvaniei (Poiana Stampei și Poiana Negri fiind deja împodobite cu bornele și marcajele VT).

„Următorul sector care este foarte așteptat și la care facem tot posibilul să-l lansăm până pe 22 iulie: Bucovina! Este cel mai spectaculos, dar și cel mai greu căci sunt Obcinile, multe la număr, pe care tot mergi în sus și în jos, iar să cari o piatră de hotar de 230 de kilograme nu e tocmai ușor. Aici ne bazăm foarte mult pe partea locală, căci pentru noi este imposibil acum să facem acest efort financiar, nici nu mai avem bani pentru așa ceva, adică pentru a angaja o firmă să monteze aceste borne. Există această posibilitate, de a face voluntariat alături de Tășuleasa, iar până acum entuziasmul este cât se poate de clar! Adică nu am întâlnit loc unde să nu fie oamenii bucuroși să primească Via Transilvanica”, ne-a relatat Alin Ușeriu. Sursele noastre spun că la inaugurarea traseului bucovinean din 22 iulie va fi prezent unul din ambasadorii Tașuleasa Social, actorul Marcel Iureș.

La celălalt capăt al brâului românesc Via Transilvanica, în județul Mehedinți, o mână de oameni inimoși care au înțeles ce înseamnă acest drum și care nu mai au răbdare să le vină rândul, au cerut „consultanță” celor de la Tăsuleasa în vederea inițierii proiectului în zona lor.

„Noi nu aveam în plan să ajungem acolo, cel puțin nu așa de repede! Traseul este destul de lung, o mie de kilometrii, iar noi avem finanțați până acum, inclusiv Bistrița-Năsăud, puțin peste 400 de kilometri. Parctic ne apropiem de jumătate. La Mehedinți, atât de fain s-au organizat ei... Nici nu vreau să caut motivele pentru care ei au luat drag și au zis că-l fac. Sunt oameni destul de entuziasmați din Geoparcul Platoul Mehedinți, din Consiliul Județean și Prefectura de acolo, transformați în voluntarii noștri de acolo. Au venit până la noi să vadă cum să facă posibilă treaba asta, o să ne trimită și câțiva sculpori la tabăra noastră. Până în septembrie vor fi finalizați 47 de kilometri în Mehedinți” – a precizat Ușeriu.

Pentru partea de mijloc al drumului care unește, Alin Ușeriu ne pregătește o surpriză. Nu a vrut să ne dezvăluie despre ce e vorba, acesta ne-a spus că e strâns legat de porțiunea de drum ce va străbate județul Brașov.

„Mai avem un sector, un picuț mai mic, sectorul Brașov pe care-l facem. În 24 iulie vrem ca pe acest sector, unul scurt, de 23 de kilometri, să prezentăm o supriză pe care nu am voie în acest moment să o dezvălui. Va fi o surpriză foarte plăcută, cu toată lumea!”.

Ușeriu trage mari speranțe ca până la sfârșitul acestui an să fie făcut jumătate din acest drum care unește, între sectoarele deja prezentate, cele din Bucovina, Bistrița-Năsăud și Brașov, fiind doar cele din Mureș și Harghita.

„Dacă trecem de pragul acesta psihologic de jumătate, e ca și făcut! Anul trecut spuneam că vrem să facem 30 de kilometri pe an. Iată că la un an de la inițierea proiectului avem de 10 ori mai mult traseu decât ne-am propus. Aici se simte și implicarea autorităților locale, căci practic, acest drum este al tuturor. Avem parteneriate cu RomSilva, acum lucrăm la un parteneriat cu Jandarmii, sunt și celelalte autorități locale care ne-au sprijinit și ne sprijină în continuare. Eu sunt foarte bucuros că lucrez la un proiect în care pot să-i implic și pe alții. De multe ori mi-am dorit să spun: Aha! Vrei să lucrezi, să te implici? No, hai și lucrează, implică-te!”.

Povestea Via Transilvanica continuă. În Bistrița-Năsăud s-a simțit implicarea autorităților locale, de la Primării până la Consiliul Județean și Prefectură. Același lucru se prefigurează în Mehedinți. La Suceava idem! Cu siguranță va exista implicare și în Mureș, Harghita, Sibiu, Hunedoara, Caraș-Severin sau Alba – locul de unde a fost lansat acest proiect național. Implicarea persoanelor fizice sau juridice private este esența financiară a proiectului, căci Via Transilvanica în particular și Tășuleasa Social în general, nu beneficiază de finanțate din bugetele locale sau naționale.

Greutatea fizică și morală a acestui proiect cade exclusiv pe umerii voluntarilor, căci ei sunt și vor rămâne îngerii de pe Via Transilvanica, un drum care nu dezbină, ci unește, un drum modest, dar care este plin de semnificații. Până la urmă, Via Transilvanica este un bun național, cu tot ce implică el: borne, trasee, culturi, tradiții și nu în ultimul rând oameni!

Ultimul cuvânt îi aparține lui Ain Ușeriu:

„Din ce mi-am dat eu seama până acum, Via Transilvanica este un bun național. Eu sunt uimit de ceea ce apare în și pe acest drum. Avem multe de învățat din acest proiect, iar eu am descoperit o altă Românie. Da, Via Transilvanica mi-a dat speranță deoarece de mâine, acest drum poat fi o destinație extraordinară pentru turism. Nu trebuie să reinventăm parcurile de distracții ale Parisului, că nu le vom putea întrece ca popularitate niciodată, în schimb putem să folosim unicitatea noastră pentru a atrage. Via Transilvanica poate face acest lucru”.

 

foto-video: facebook/via.transilvanica

Adauga comentariu