Statul securisto-mafiot: Încrengătura românească de Pile, Cunoştinţe şi Relaţii bate, de departe, orice organizaţie mondială de tip mafiot

Trăim în ţara securiştilor şi a urmaşilor şi urmaşilor lor. Ne fură ăştia şi ne mint din orice poziţie. Este suficient să se vopsească în democraţi, să ne susure la urechi poveşti despre un duşman mai mare şi mai odios, să ne canalizeze ura şi lipsa de educaţie către câte o ţintă, pentru ca ei să treacă neobservaţi. Şi politicienii care le dau posibilitatea să ne fure şi noi, care le votatăm politicienii care le legiferează legile prin care ne fură, suntem doar slugile lor, ale securiştilor şi urmaşilor lor. De aceea era bun Punctul 8 de la Timişoara, de aceea s-au zbătut ei să nu se aplice niciodată Legea Lustraţiei. Stând pe margine timp de 5 ani, ei şi urmaşii lor, poate că România anului 1995 ar fi arătat altfel. Nu bag mâna în foc, că încrengătura românească de Pile, Cunoştinţe şi Relaţii bate, de departe, orice organizaţie mondială de tip mafiot.

Salut, sunt Victor Lungu şi azi vă dau o scurtă lecţie despre lungul şir de abuzuri făcut asupra facturilor voastre la energie de către cei cunoscuţi generic drept “băieţii deştepţi din energie”. Aceiaşi cu cei din “asfaltări”, “medicamente”, “transporturi”, “sănătate”, “păduri” şamd. Peste tot unde Bugetul Statului a avut vreo ţâţă de dat la supt, s-a înfiinţat o reţea informativă şi informală de-a securiştilor pe vechi şi pe nou. Reţeta de succes a fiecărei reţele de “băieţi deştepţi” este cumpărarea resurselor cât mai ieftin posibil, pe contracte preferenţiale şi revânzarea, scump, neruşinat de scump, către alţi furnizori sau către populaţie. Diferenţele au hrănit şi hrănesc carierele politicienilor, indiferent de culoarea politică. “Culoarea politică” este praf în ochii fraierilor. Pentru gaşca acestor reţele de “băieţi deştepţi”, mulţimea încă mai contează doar ca turmă: pentru bani şi voturi. Mulţimea se amăgeşte că ar fi altceva decât turmă. O turmă mulsă şi tunsă la piele printr-un sistem complicat de firme, construit de nucleul “economic” al fostei Securităţi, transferat SRI, SIE şi “doi şi-un sfert” - şi care şi-a creat propriii oameni politici pe care i-a infiltrat în toate partidele.

Să vă lămuresc prin exemplul Green Energy care, în 2004, cumpăra de zor energie de la Complexul Turceni la un preţ de 95 de lei/MW, în condiţiile în care preţul de producţie la acel complex este de 124 de lei/MW. Societatea avea doi angajaţi mari şi laţi, iar la nivelul anului 2005 a avut o cifră de afaceri de 15.992.510 RON, cu un profit de 3.355.817 RON. În 2003 societatea aceasta nici nu exista! Precursorul acesteia se numea MEC Media şi se ocupa de... publicitate. Iar în acţionariatul care se înfrupta din banul public al “Odiosului Regim Năstase” o găsim pe ultra-extra-super-liberala Alina Gorghiu. Asociată într-o altă firmă cu alt ultra-extracalifragilistic liberal, Bogdan Olteanu, un viitor preşedinte de Cameră a Derutaţilor din Şparlamentul României. Gorghiu şi-a cedat acţiunile la MEC Media în perioada în care aceasta s-a transformat în Green Energy, iar obiectul de activitate al firmei s-a transferat în sectorul aflat în subordinea Ministerului Economiei şi Comertului – MEC, ca prescurtare, o coincidenţă de prescurtare. Atât de co-incidentă, încât, în anul 2005, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a acordat un premiu pentru "cea mai bună microintreprindere din domeniul producere, transport şi distribuţie a energiei electrice"... desfiinţatei firm MEC Media, care nici nu a avut vreodată acest obiect de activitate! Şi lacomi, şi proşti!

Noii acţionari ai Green Energy s-au nimerit a fi: Andrei Ursărescu, fiul unui deputat PNL de Neamţ Dorinel Ursărescu, Ştefan Gabriel, fiul lui Gheorghe “Pinalti” Ştefan, ex-primar penalo-pedelisto-liberal al oraşului Piatra Neamţ, patron al echipei Ceahlăul (“sponsorizată” şi de Green Energy) şi Lucian Bădescu, fiul generalului trecut în rezervă din Serviciul Român de Informaţii, Dumitru Bădescu. Bădescu a fost, în mod extrem de convenabil afacerii, şeful Diviziunii Contrainformaţiilor Economice din Serviciul Român de Informatii în mandatul lui Virgil Măgureanu. Acesta a jucat un rol major în cazul "Ţigareta 2", iar în aprilie 1999 a fost înlăturat din funcţie după ce una dintre sursele sale a dezvăluit că Bădescu l-a forţat să-l intoxice pe redactorul-şef de la Ziua cu informaţii false. Cu toate acestea, abia în septembrie 2006 s-a pensionat, la cerere.

Ei bine, în 2006, cu “ai noştri” pe val, către putere, cel mai important donator al PNL a fost Green Energy. Din datele publicate în Monitorul Oficial, Green Energy a donat, în 2006, nu mai puţin de 141.994 lei noi, adică peste 40.000 de euro la cursul de atunci. Nici o altă firmă sau persoană fizică nu a donat atât de mulţi bani. “Părinţii” acţionarilor la Green Energy, Gheorghe Ştefan şi Dorinel Ursărescu, au donat şi ei PNL câte 12.000 de lei, respectiv 18.165 de lei. Dacă firma a avut o cifră de afaceri de 2-3 milioane de euro în 2005, în 2006, cifra de afaceri i-a sărit la 50 milioane de euro şi un profit de trei milioane de euro. Şi, de atunci, merge din mai bine înspre şi mai bine. Nici nu mai contează culoarea guvernării. Astfel, în 2011, aflăm cum fostul şef al SRI Giurgiu, Ion Garagancea, s-a reprofilat pe afaceri cu energie verde, în asociere cu Green Energy. Gargancea, fost şef al SRI Giurgiu, fusese reţinut, în iunie 2011, de către DIICOT, într-un dosar de contrabandă cu motorină, cu un prejudiciu de peste 7 milioane de euro, că aşa e frumos: ca cei puşi să vegheze să nu se întâmple hoţii, să le facă ei primii, preventiv. Cu 7 milioane de euro “furgăsite” din motorină, Gargancea a fost lăsat să-şi vadă de afaceri. Aşa că s-a “reprofilat” pe “energie verde” fiind acţionarul unic al SC Gespro Green Energy SRL Giurgiu, după ce a preluat şi pachetul de 67%, deţinut de principalul său complice din dosarul DIICOT, omul de afaceri sătmărean, Ioan Sas. Garagancea deţine şi 10% din firma SC Power Live One SRL, firmă în care este asociat cu fiul generalului SRI, Dumitru Bădescu. Deci, îi avem aşa: Gargancea cu 10% şi Adrian Bădescu cu 2,5%; pe lângă “componenta SRI” din SRL-ul producător de energie verde, descoperim şi pe mai vechii parteneri de afaceri ai lui Gabriel Ştefan, fiul lui “Pinalti”: Eduard Marius Ciucu (cu 5% în Power Live One SRL, prezent şi pe piaţa constănţeană a producătorilor de energie eoliană), Alexandru Ioan Teodorescu (5%) şi Ioana Claudia Finna (5%). Cei amintiţi, împreună cu fiul lui Gheorghe Ştefan, au făcut milioane de euro din vânzarea unor proiecte eoliene, inclusiv în Constanţa (Global Logistics Services SRL, Green Energy SRL, Renovatio Trading SRL etc), către mari producători occidentali, făcând parte dintre pionierii acestei industrii în România. De asemenea, trebuie menţionat faptul că Adrian Bădescu apare ca administrator şi la Ice Blink Consulting SRL, firmă specializată tot în energia eoliană, la care Lucian Bădescu, fiul mai mare al ex-generalului SRI Dumitru Bădescu, este asociat majoritar. Îi avem în Power Live One SRL pe: Fănică Vatră, unul dintre cei mai cunoscuţi ingineri energeticieni din România, aflat la conducerea SIER (5%), Denisa Marina Ion (5%), Fănel Stanciu (5%), Sorin George Sora (5%), Valentin Volentiru (2,5%), Ştefan Eugen Constantinescu (5%), Marius Dragoş Constantinescu (5%) şi Valentin Dan Stan (10%).

Revenind la afacerea securistică Green Energy, aceasta a mai primit energie ieftină şi de la Hidroelectrica, aşa se explică şi cifra de afaceri de 50 de milioane de euro si profit de 3 milioane de euro din anul victorie Alianţei D.A. La un moment dat, odată cu agravarea problemelor “de libertate” ale tatălui, Pinalti jr. cedează acţiunile sale unui offshore din Cipru: Renovatio Group. Ulterior, compania şi-a schimbat numele în Renovatio Trading, păstrându-şi licenţa de furnizare. În 2010, de exemplu, compania a avut o cifră de afaceri de 135,5 milioane de lei şi un profit net de 5,17 milioane euro, o performanţă demnă de cei fix 11 angajaţi. Renovatio avea printre clienţi şi Armătura Cluj, Romstal, FIROS, Ambient Sibiu şi Virometan Medias.

Dar cel mai fain scandal al acestor băieţi deştepţi conectaţi la actuala “Opoziţie” este cel din 2010, an în care Ministerul Economiei a pritocit un export de energie şi, prin derogare de la un ordin de ministru a cerut ca producătorii de stat să vândă energie prin licitaţie pe OPCOM. Aşa că Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Turceni şi Rovinari au adunat un coşuleţ generos de energie pe care l-au dat către Electrica. Care a încredinţat coşuleţul traderului sârb Rudnap, la 38 de euro pe MW. Şi s-a vândut la 50 de euro pe MW în tot Balcaniul. Cu cât s-a vândut MWattul în România, doar factura prostului de contribuabil român o ştie. E bine de ştiut că derogarea de la legislaţie nu a fost semnată de ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu, ci de secretarul de stat Claudiu Stafie, mâna dreaptă a lui Pinalti şi fost vicepreşedinte al PDL Piatra Neamt. Că Altaria Research Limited, care controlează Rudnap, a cumpărat o altă firmă înfiinţată de fiul lui “Pinalti”, respectiv Global Logistics Services SRL. Şi să vă reamintiţi ce v-am zis mai sus că Renovatio Group, care a cumparat firma de energie a familiei “Pinalti”, este înregistrată în Cipru la aceeaşi adresă cu Altaria. Acolo găsim un alt offshore, Alykos Ventures, care a cumpărat două din proiectele eoliene ale familiei “Pinalti”. Că Silvex, firmă a copiilor “Pinalti”, a primit de la Fondul de Mediu 27 de milioane de lei pentru realizarea unei centrale pe biomasă în judeţul Neamţ. Că firmele lui “Pinalti” au primit contracte pentru defrişări pe liniile de înaltă tensiune ale Transelectrica, motiv pentru care fostul director Horia Hăhăianu a şi rămas în funcţie - deşi premierul Mihai Răzvan Ungureanu i-a cerut demiterea.

Şi era să uit de RAFO Oneşti - TOFAN, afacere a oligarhilor ruşi ai petrolului care a fost alimentată cu megawaţi procuraţi de la stat de aceşti „băieţi destepţi”. În tranzacţia cu RAFO apar personaje al căror trecut ori prezent se leagă de PLD sau de Theodor Stolojan. Acelaşi Stolojan care a cerut statului să reglementeze datoriile istorice ale RAFO la fel ca în cazul altor companii petroliere, adică prin reeşalonare sau transformare în acţiuni ale statului, ori prin emiterea de obligaţiuni în contul lor. De ce RAFO – TOFAN? Pentru că Lucian Bădescu, acţionar Green Energy, a fost manager la Tofan Group, proprietate a prietenului şi asociatului în afaceri al lui Stolojan, Gelu Tofan. Dar la fel de bine se poate numi şi Ursărescu – PNL, doar Andrei Ursărescu este fiul unui fost deputat PNL de Neamţ, trecut la PLD-ul lui Stolojan; sau Anton-RAFO-PLD, în fond şeful PLD Ilfov, ex-deputatul Marin Anton a administrat RAFO fix în perioada contractului cu Green Energy.

Arc peste timp, în 2015, tatăl Alinei Gorghiu a fost numit director la Electrica. Iar zilele acestea aflăm că Dorinel Ursărescu joacă în ograda PSD, iar scopul şi durata acestui joc este acapararea Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, controlată de Ionel Arsene, liderul PSD Neamț, un fidel aliat al lui Dragnea din ultimii ani. Conform Discover Project, Dragomir și Ursărescu, au fost numiți la conducerea ANRM, în 2017, ca să servească interesele unei grupări de afaceri ce intenționează să acapareze resursele naturale ale României: solul, subsolul şi aerosolul. Turnesolul hoţiei banilor publici.

Cam aşa arată caracatiţa securisto-politică căreia îi alimentăm buzunarele.

Şi, gata!

Adauga comentariu