În sfârșit o idee faină! Cum se poate aborda o sărbătoare națională dincolo de manifestarea comunistoidă: Ziua Drapelului – un prim pas către altceva?!

Rămași împotmoliți în gândirea și acțiunea comunistoidă, factorii locali de decizie nu au știut să abordeze evenimentele naționale, indiferent de denumirea acestora, altfel decât după un șablon posomorât, prăfuit și incolor.

Fie că e vorba de Ziua Națională, Ziua Micii Uniri, Ziua Eroilor, Ziua Drapelului, precum și alte astfel de sărbători, tiparul era (și încă este) unul identic: slujbă religioasă cu soborul de preoți aliniați în front, discursuri, sau mai nou alocuțiuni (nu speach-uri) ale „personalităților”, toate goale și fără absolut niciun feedback, eventual o mică horă sau un mic concert folcloric, o paradă militară cu „tehnica” din dotare, precum și nelipsitele depuneri de coroane! Toate desprinse parcă din Cântarea României, singurul element „nou” adus față de acele vremuri fiind cel religios.

Nu lipseau de la aceste „sărbători” pleiada de directorași și șefuți din deconcentrare și alte insituții de stat, fiecare afișați cu cocarde pentru etalarea patriotismului, personaje mai mult sau mai puțin politice, mulți copii aduși cu arcanul din școli sau grădinițe. Totul spre slava și mărirea nu a evenimentului în sine, ci a celor care au făcut posibilă acțiunea cu pricina. Pur comunist, căci alte exemple nu au fost de urmat!

Miercuri, 26 iunie, la Bistrița, va avea loc o manifestare prilejuită de Ziua Națională a Drapelului (nu-i așa că inclusiv intoducerea evenimentului sună „de lemn”?!). Pentru acest eveniment, organizatorii au luat în calcul și „ineditul”, căci de această dată se încearcă ieșirea din sfera banalului ticsit.

Este vorba de o paradă mai puțin obișnuită. În contextul dat, cel al Zilei Naționale a Drapelului, se vrea a se pune în practică o defilare a unor stindarde care să facă legătura în timp a ceea ce a însemnat și înseamnă Drapelul Național.

Instituția Prefectului în colaborare cu Complexul Muzeal și Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, precum și alte instituții printre care și Consiliul Județean - „finanțator” al ideii, au pus la cale prezentarea a 24 de de steaguri istorice, din secolul I, î.Hr, până în zilele noastre, purtate de 48 de tineri în port tradițional. Sunt drapele oficiale, de luptă și pavilioane regale, care marchează evenimente importante din istoria noastră.

„Prin fața ochilor tăi, prin aceste drapele, vei vedea secole de luptă, bucuria, respectul, sacrificiul și patriotismul celor care şi-au pus viaţa în slujba idealului naţional. Pe Drapelul Naţional sunt însemnate, în mod simbolic, toate etapele majore parcurse de ţara noastră, de la marile schimbări politice, la cele economice şi sociale” – se arată în comunicatul Instituției Prefectului, prin care se prezintă manifestările respective.

Desprinderea de tipicul comunistoid nu se poate face brusc, cel puțin nu deocamdată, deși ne-a dori ruperea pisicii dintr-o singură bucată, nu treptat. Astfel, nu vor lipsi alocuțiunile mai-marilor, slujbele religioase, momentele de încărcătură „patriotică” cum ar fi sărutul drepelului, precum și defilările gărzii de onoare.

Sperăm ca această manifestare să-și atingă scopul, cel declarat la sfârșit de comunicat:

„Va fi o adevărată lecție de istorie neconvențională, la care vă invităm să participați, cu mic cu mare, cei cu inima română!”.

Iată și programul integral al Zilei Drapelului, așa cum a fost comunicat de Instituția Prefectului:

25.06, ora 18:30 – Ceremonie coborâre Drapel de pe catarg;
25.06, ora 18:45 – Depunere Drapel la Biserica Protopopiatului Ortodox Bistrița;
26.06, ora 10:00 - Slujbă de sfințire a Drapelului;
26.06, ora 10:35 – Ceremonie publică de înălțare a drapelului României: onorul militar; salutul Drapelului de Luptă; alocuţiune; primirea Drapelului Naţional al României; binecuvântarea drapelului; sărutul drapelului (autorităţi publice locale şi comandamentul garnizoanei); înălţarea Drapelului Naţional al României pe catarg concomitent cu intonarea imnului național; Defilarea drapelelor istorice; defilarea gărzii de onoare.

 

 

 

 

Comentarii

veverit primaru

25.06.2019 09:49

Da cine este domnu cu banda pe oci si cu tricolorul pe burta de pe bina ? 

Vizitator

25.06.2019 15:50

Cele trei culori s-au regăsit pe steaguri sau stindarde de luptă înca din vremea lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, fără să aibă un caracter national. Un astfel de steag, care avea şi un însemn grafic care îi reprezenta pe arhanghelii Mihail şi Gavril, a aparţinut lui Tudor Vladimirescu, conducatorul Revoluţiei de la 1821.Istoria Drapelului Naţional începe însă în 1834, când domnitorul Ţării Româneşti Alexandru Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”. Steagul pentru corăbii avea două culori: galben şi roşu, iar cel al armatei trei: roşu, galben şi albastru şi un vultur la mijloc. Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii, abia în timpul Revoluţiei de la 1848.Tricolorul devenea astfel steagul naţional al tuturor românilor. Culorilor li se atribuia pentru prima dată o semnificaţie, roşul semnifică frăţia, galbenul exprimă bogăţia ogoarelor, albastrul semnifică libertatea. Culorile erau împărţite egal pentru a reprezinta principiul egalităţii, iar orientarea în sus semnifica verticalitatea.Drapelul Principatelor Unite Române, între 1859 şi 1866, a fost tricolorul românesc, roşu-galben-albastru, având benzile dispuse orizontal.https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c9/Blaj1848.jpg

Adauga comentariu