Războiul politic dintre PNL și PSD se mută în administrație: Ultimul avanpost - desființarea consiliilor județene

Marele război politic dintre Klaus Iohannis, PNL contra  PSD se relochează în administrație: Lideri grei liberali cer desființarea Consiliilor Județene. Reorganizarea administrativ-teritorială este scoasă, din nou, de la naftalină. Ce spune un primar din Bistrița-Năsăud?

Miză uriașă în cazul a mai  multor obiective pe linie administrativă dorită de primarii din Alianța Vestului, doi dintre ei: Ilie Bolojan și  Emil Boc, fiind comunicatori și lideri marcanți ai PNL. Nici primarii din județul Bistrița-Năsăud nu sunt străini nici de miză, nici de motivația unei reorganizări adminisntrativ-teritoriale.

Concret, primarul municipiului Oradea și Președinte Executiv al Asociației Municipiilor din România (AMR), Ilie Bolojan, consideră că principalele probleme ale actualului sistem administrativ românesc sunt birocrația excesivă, aparatele administrative supradimensionate, dar și lipsa de coordonare ce conduce inevitabil spre blocarea marilor proiecte de investiții. Alături de colegii săi reuniți la finele lui 2019 în cadrul AMR, Bolojan solicită desființarea consiliilor județene – considerate inutile – și insistă pentru regionalizare și descentralizare, ca unic mod de dezvoltare accelerată a României.

Cumva, declarația lui Bolojan a trecut neobservată, doar că, în contextul jocului  politic ”dublu” din PNL în războiul crunt declanșat de președintele Iohannis contra PSD – alegeri locale în două tururi de scrutin vs algeri anticipate, pe firmamentul politic a reapărut vechea poveste a reorganizării administrativ-teritoriale. În opinia lui Ilie Bolojan, unul din cei mai eficienți primari din România, primul pas spre o nouă formulă administrativ-teritorială este desființarea consiliilor județene.

Opinia lui Ilie Bolojan este împărtășită și de Mihai Chirică, primarul Iașului, dar și de ceilalți primari de municipii, care sunt cu toții de acord că actuala structură administrativă – o rămășiță a statului de tip sovietic al anilor ’60 – este o frână în calea dezvoltării țării.

”Consiliile Județene s-au dovedit niște structuri administrative ineficiente, care au avut un caracter pronunțat politic și care nu au făcut decât să-i țină în lesă pe primarii de comune prin alocările politice preferențiale. Aceste structuri au generat extrem de puține proiecte și exemple de bună practică. La județe, o formulă de regionalizare, care să nu mențină consiliile județene, pe mai multe zone de dezvoltare, care să răspundă unor realități istorice sau chestiuni culturale locale ar fi de preferat”, a explicat Bolojan, citat de hotnews.ro.

Ioan Bob, primarul comunei Șintereag: Trebuie comasate comunele

La începutul lui 2019, primarul comunei Șintereag, Ioan Bob cerea cu voce tare reforma administrativ-teritorială, sugerând și cum se poate face rost de bani pentru însoțitorii persoanelor cu handicap: Trebuie comasate comunele! ”De unde luăm bani? Am să enervez, din nou, pe mulți: Trebuie făcută, e obligatorie, reforma administrativ-teritorială. Nu vrem să recunoaştem un lucru, că la ţară populaţia a scăzut, şase case sunt locuite şi trei goale. Eu m-aş duce pe regionalizare, mâine. Eu nu aş rămâne cu o comună sub 5000 locuitori. Asta ar trebui făcut. Chiar dacă mi-aş pierde funcţia, pe mine nu m-ar interesa acest lucru, dar s-ar putea gospodări mult mai bine localităţile. Noi suntem o comună de gradul II. Când am candidat în anul 2000, am avut 4600 de persoane la vot, acum am 3506. S-au dus 1000 de oameni. Că se va duce la Măgheruş, la Şieu Odorhei, la Şintereag, se va decide. Şintereagul este la drum naţional, e mai curtat, însă cu un colectiv de 18 persoane plătite cu măcar 2000 lei net, duci primăria şi nu mai ai probleme, plus că se descarcă un pic şi sistemul de atâţia bugetari”.

De asemenea, Ioan Bob arată că trebuie tăiate pensiile speciale: ” Cu aceste pensii speciale, pot fi plătite pensii obișnuite din zece județe”.

200 de parlamentari sunt suficienți

O spune răspicat Ioan Boob: ” Suntem tot mai puțini pentru un asemenea Parlament uriaș. Cred că 200 de parlamentari sunt suficienți. Vreu să văd partidul ăla, al nostrum, ăialalți, că vin în alegeri și spun așa alegătorilor: Noi ăștia venim și propunem reducerea drastic a numărului de parlamentari și facem reforma administrativ-teritorială. Știu, îmi veți zice că nimeni nu are curaj, dar eu zic că merită”, conchide primarul  Bob.

Regionalizare, pe modelul justiției

Vasile Dâncu, fost ministru al Administrației și Dezvoltării regionale în Guvernul Cioloș, este de părere că sunt multe modele administrative care funcționează, o soluție fiind împărțirea teritorială a justiției, pe modelul celor 15 curți de apel.

”Sunt mai multe împărțiri teritoriale care ”funcționează” în același timp, lucru destul de disfuncțional. Regiunile de dezvoltare, cele 8, respectă criteriile NUTS2, dar sunt capitale de județ la distanțe de peste 250 de km, aflate în aceeași regiune. Există și o împărțire teritorială a justiției pe 15 curți de apel care este cea mai rațională și ar putea fi un model și pentru o împărțire administrativă”, a declarat Dâncu.

Comasarea comunelor sărace

Pentru a face realitățile din prezent, Bolojan propune unirea mai multor comune sărace sau alipirea lor la orașele mari din vecinătate. ”De exemplu, una din problemele pe care noi le avem este această pulverizare cu multe comune care nu au venituri proprii din impozitele și taxele locale, în așa fel încât să ofere servicii cetățenilor, iar ele sunt finanțate an de an cu sume destul de consistente de la Guvern, ceea ce înseamnă un consum important de resurse, ineficient. O coagulare a comunelor din zonele metropolitane în jurul orașelor, astfel încât aceste primării care au granițe cu localitățile mari, să devină primării de sector, este soluția. S-ar face planuri de dezvoltare integrată și aceste zone ar deveni funcționale. De exemplu, comunele din jurul Bucureștiului și al Brașovului să devină primării de sector. (…) Din punctul meu de vedere o metropolizare ar fi mult mai importantă pentru că țara se dezvoltă neuniform, orașele mari funcționează ca niște locomotive economice, iar localitățile mari funcționează și ele ca niște poli de dezvoltare mai mici”, a explicat Bolojan.

Descentralizare

Președintele executiv al AMR, Ilie Bolojan, propune și o mai mare descentralizare. ”Formula asta de stat centralizat, în care vin după avize în permanență, nu există un mecanism care să regleze colaborarea dintre centru și local fluent, face ca adoptarea de decizii să fie destul de greoaie și asta a întârziat foarte mult procesele de dezvoltare. Acest sistem centralizat are limitele lui. Dacă este condus de niște oameni competenți, foarte buni administratori, pot genera o dezvoltare de tip piramidal”, a explicat Bolojan.

Cum ar putea arăta județul Bistrița-Năsăud cu cele 58 de comune comasate pe trei zone distincte  și cum s-ar împărți zonele politice de influență, într-un viitor material de analiză pe care îl veți putea citi la jumătatea acestei săptămâni.

 

 

Comentarii

Vizitator

07.01.2020 11:27

Este tot mai evident că actuala organizare administrativ – teritorială a țării împiedică foarte mult absorbția fondurilor europene, iar solutia este regionalizarea. Pentru asta este nevoie de vointa politica. Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea "regiunii" drept categorie administrativ teritorială în Romania ceea ce nu există astăzi. A doua cale este mai simpla si se poate face prin lege care sa prevada comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune ca din cele 41 de județe actuale sa faci un numar mai redus dupa modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativa in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nu exista nici un județ care îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. România pierde, din această cauză, enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se misca foarte greu. De aceea,  ar fi extrem de utila o initiativa legislativa privind regionalizarea. Sa nu uitam insa ca in timpul USL , Guvernul Ponta cu o majoritate de 65% nu a avut curajul sa vina cu o reforma administrativa profunda. S-au invocat tot felul motive si s-a apelat doar la paleative care nu au dus la nici un rezultat. Regionalizarea trebuie sa aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regionala. Insa regionalizarea cu pastrarea judetelor nu rezolva nimic, dimpotriva adauga un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrala si locala. Solutia este extrem de simpla si ea presupune desfintarea judetelor si trecerea unor prerogative de importanta zonala, ale acestora la regiune, si a celorlalte atributii judetene care au importanta locala, la primarii, unde sunt mai aproape de cetatean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. Aceasta masura ar determina in timp asocierea comunelor si nu comasarea lor facuta din birou dupa ureche.

Toni

07.01.2020 15:58

Romania trebuie să treacă la regionalizarea tarii, care după 50 de ani de la actuala impartire administrativ- teritoriala pe judete, nu mai corespunde standardelor europene de dezvoltare. Regionalizarea prevede ca fiecare regiune să dispuna de urmatoarele facilitati nivel regional:(1). Cel putin o mare universitate de nivel european;(2).Un mare spital regional (cu medicina de inalta performanta);(3).Sistem de urgenta regional, cu pompieri, ambulanta si politie;(4).Infrastructura rutiera si feroviera modernizata;(5).Un aeroport international minim ;(6).Un centru sportiv de nivel international (cel putin stadion si sală polivalentă);(7).Un centru de afaceri regional(8).Un centru cultural de nivel european.Asadar, prin regionalizare se rezolvă inclusiv problema sistemului universitar romanesc. In perspectiva regionalizarii, Bistrita are nevoie mai degrabă de consolidarea extensiilor universitare UBB si UTCN, prin construirea unui Campus Universitar modern care să permita infiintarea de noi extensii pentru facultati si specializari cu adevarat utile. Pe de altă parte, peste tot in lume cercetarea stiintifică performantă se face in universităti.Avand in vedere ca la Bistrita exista doua statiuni de cercetari cu traditie, precum Statiunea Pomicola si Statiunea de Cercetari si Amenajari Silvice ar fi oportuna infiintarea uneiFacultati de Horticultura si alta de Silvicultura pe langa cele doua unitati de ceretare, care ar putea sa asigure baza de instruire practica a studentilor in domeniile respective. In plus, nu trebuie uitat faptul ca la Bistrita functioneaza Liceul Agricol si Grupul Scolar Forestier, care ar putea sa constituie baza de recrutare a viitorilor studenti pentru cele doua facultati.Apoi, a mai existat intentia de se înfiinţa, un colegiu universitar pentru viitorii asistenţi medicali, în colaborare cu UMF Târgu Mureş, care pana acum nu s-a realizat.Vezi: http://www.timponline.ro/la-bistrita-se-va-infiinta-in-colaborare-cu-umf… 

ecologistul

07.01.2020 20:31

Cu adevarat aceste entitati numite CJ-uri sunt de inspiratie sovietica care numara si aloca bani in functie de preferintele si serviciile aduse puterii si politicului care le marcheaza  . Este punctul de control al primarilor care daca nu canta si joaca asa cum doreste seful atunci iti pui pofta in cui .Si atunci sa nu dai cu flitul si sa pui de o exorcizare a locului, dupa care razi totul. Exact ca la PESTA PORCINA. Scoti si podelele si le dai foc. GATA !

cititor

12.01.2020 12:09

Pai chiar asa, PENTRU CE SI PREFECTURA SI CONSILIU JUDETEAN ? Daca oricum , judetele sunt formate din comune cu buget local, de ce "planurile si proiectele " de interes judetean sau national, n-ar putea fi coordonate de catre prefectura, ca oricum sunt acolo o armata intreaga care efectiv " dubleaza " Consiliul Judetean ?! 

Adauga comentariu