RĂZBOIUL MICILOR în Ținutul Baronului Radu Moldovan: Festivalul Usturoiului și Festivalul Dorului de la Târlișua, INTERZISE comercianților locali! (VIDEO)

Suntem într-o perioadă plină de festivaluri și grătăreli organizate în tot județul. Indiferent de denumirea evenimentului, fie el festival sau zilele cătunului/comunei/orașului, grătăreala și micăreala are un rol esențial în atragerea publicului votant.

Nu există manifestare de acest gen fără un mic, o ceafă la grătar și o bericică, produse aflate în adevărata tradiție consumeristă nu numai în mediul rural, dar și în cel urban. Toate aceste grătăreli se fac în mod organizat, activitățile de alimentație publică fiind prestate de firme specializate.

Războiul micilor și al grătarelor începe din momentul pregătirilor evenimentelor în cauză, astfel că firmele care prestează activitățile respective sunt alese pe sprânceană: să aibă toate avizele necesare, să dețină materie primă proaspătă, să asigure personal suficient și...

Conform liberalilor bistrițeni, grătăreala trebuie prestată de firme de casă, acolo unde se pot spăla bani!

Subiectul a fost atins în cadrul unei conferințe de presă organizată de PNL BN, acolo unde președintele interimar al organizației Tiha Bîrgăului, Mia Jauca, a dorit să exprime o nemulțumire a comercianților locali legată de organizarea unui eveniment important pentru zona Valea Bîrgăului, Festivalul Usturoiului din Ținutul Contelui Dracula. Conform liberalei, la acest eveniment a fost prezentă doar o singură firmă de alimentație publică care a deservit participanții la eveniment, una adusă din afara județului, în detrimentul firmelor și a produselor locale:

„Am avut o dezamăgire totală în momentul în care am simțit pulsul și dezamăgirea localnicilor referitoare la cea mai proastă organizare a unei ediții de festival, și aici mă refer la faptul că firmele locale care aveau posibilitatea să-și promoveze produsele tradiționale ale locurilor, că așa este normal și logic să se întâmple la un eveniment menit să promoveze ținutul respectiv, am avut parte de o firmă din Călărași care s-a ocupat de toată comercializarea produselor destinate consumului public, spre dezamăgirea firmelor locale care, la edițiile anterioare, au participat și au avut posibilitatea să-și promoveze produsele” – a declarat Mia Jauca.

Ioan Turc, președintele PNL BN, a ținut să precizeze faptul că firma respectivă, Fermele Gruiu, aparține unui apropiat al președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, fiind vorba de „un tovarăș de vânătoare”:

„Să-ți aduci tu prietenul din Călărași, unul Gruiu sau Gruia, prieten de vânătoare, pe care să-l promovezi în detrimentul firmelor și a produselor locale, tu, mare patriot local, arată exact profilul domnului Radu Moldovan. Din păcate, Radu Moldovan dezamăgește din ce în ce mai des prin gesturi tot mai flagrant îndreptate împotriva unui bun simț elementar” – a specificat Turc.

Se pare că obiceiul de a călca pe obiceiurile, firmele și produsele locale se menține în curtea CJ BN, în calitatea sa de organizator de evenimente. Un alt festival, „Festivalul Dorului în Dealul Șpanului” de la Târlișua, o manifestare inventată de președintele Radu Moldovan și care se suprapune cu cu o altă manifestare tradițională de la Târlișua, are același furnizor de „servicii” consumeriste către populație, același Grigore Vasile Viorel, patronul „Fermei Gruiu” din Călărași:

„Urmează să fie organizat Festivalul Dorului. Nici acolo firmele locale, micii antreprenori de profil, nu au acces! Pentru că și acolo e domnul Gruiu, preitenul cu pușcă al domnului Radu Moldovan. E de înțeles... E exact ca la Aquabis: ne-am aranjat familia, acum ne aranjăm prietenii... Ar trebui să existe limite care nu țin neapărat de bunul simț în politică, ci de bunul simț în general! Domnul Radu Moldovan este cetățean de onoare în tot județul ăsta, dar nu a auzit, l-a lovit amnezia, nu știe că în Bistrița-Năsăud sunt producători și antreprenori locali?! Oamenii ăștia chiar nu mai au dreptul să se promoveze la festivaluri locale organizate de către Consiliul Județean și de către prorpiile primării?!” – a comentat retoric Turc.

Acesta a evidențiat faptul că banii CJ-ului pleacă din județ din ce în ce mai des, ba prin „externalizarea” serviciilor către firme din județe aflate la sute de kilometri depărtare, ba prin „reparații” ale unor obiective din Republica Moldova, considerând aceste acțiuni ca niște spălări de bani.

Adauga comentariu