Povestea Băilor Figa – una haiducească?! De la Pintea Viteazul până la Boșotă Haiducul, realități istorice și legende ce pot da viață unui Ținut al Haiducilor (FOTO-VIDEO)

Orice zonă sau punct turistic de pe mapamond câștigă plus-valoare dacă are în spate o poveste bine ticluită, tot așa cum o poveste sau o legendă poate da naștere unui punct turistic de succes. Cu alte cuvinte, turismul și povestea trebuie să meargă mână-n mână.

Județul Bistrița-Năsăud este unul plin de povești numai bune de haină pentru turism. Dracula este un exemplu fără de tăgadă. Același exemplu este însă unul al neputinței în perfuzarea turismului, căci un hotel aflat în declin și o sărbătoare câmpenească nu este o punere în valoare reală a potențialului.

Pe de altă parte, o mână de oameni constituiți într-o „ceată” numită Grup de Acțiune Locală încearcă pas cu pas îmbinarea cât mai minuțioasă și solidă a turismului cu povestea. „Ținutul Haiducilor” are o hartă extinsă, a nu mai puțin de 19 unități administrativ-teritoriale reprezentând toată zona vestică a județului Bistrița-Năsăud, de la nord la sud, dar în care a intrat și Cuzdrioara din județul Cluj.

În perioada 30 august – 1 septembrie 2019 a avut loc prima manifestare publică a acestui GAL, în fapt prima Sărbătoare Haiducească, locația aleasă fiind în concordanță cu ideea principală, cea de a îmbina turismul cu povestea: Băile Figa.

Aici, la doar câțiva kilometri de Beclean, turismul a devenit o semnătură a zonei, singura verigă lipsă fiind povestea. Aceasta exista, era acolo, dar nu a fost făcută legătura: haiducia! În acest sens, liderul GAL „Ținutul Haiducilor”, Ionel Dâncu, a făcut primul pas, unul corect și necesar, cel de a pune la aceeași masă a discuțiilor minți pricepute ale istoriei, culturii și turismului, în accepțiunea unora fiind vorba de un triunghi esențial în schița unui astfel de proiect.

Activităţile au fost moderate de editorul, publicistul și managerul literar Vasile George Dâncu - directorul Editurii „Școala Ardeleană” din Cluj-Napoca și au vizat o dezbatere istorică pe tema “Haiducii în conştiinţa poporului român” dar și o dezbatere literară -“Reprezentarea haiducilor în folclor, literatură, muzică, film, manualele şcolare, benzi desenate şi presă”.

Invitații speciali ai evenimentului au fost Călin Felezeu şi Bogdan Vătavu, istorici de la Cluj care au scris cărţi în care abordează fenomenul haiducilor din România, precum și profesorul Andrei Moldovan, critic literar care a reușit să pună cireașa literară pe tortul haiducesc al zonei.

De la Pintea Viteazul, care deseori își croia drumuri prin zona Târlișua-Zagra, până la haiducul modern, luptător anti-comunis de la Runc, Grigore Boșotă, istoria și legendele îmbrăcate în hori, doine sau balade locale au scos la lumină o poveste numa-bună de îmbrăcat Ținutul Haiducilor, inclusiv Băile Figa.

Acest eveniment a fost doar punctul zero, unul de pornire în zămislirea identității culturale și turistice a Ținutului Haiducilor, căci aici s-au scris și trasat următorii pași, mai tehnici de această dată, legați de viitoarea identitate a zonei turistice, cu tot ceea ce implică: brand, locații, produse, acțiuni și oameni.

Unul din elementele esențiale punctate la Băile Figa a fost legat de originalitate și de lipsa totală a compromisului în ceea ce va urma, indiferent că e vorba de cultura gastonomică, cea turistică sau mai ales cea legată de identitate. Folclorul, de exemplu, nu are voie să facă rabat de la ceea ce a însemnat acesta pe vremea haiducilor, iar Vasile George Dâncu a punctat decisiv la acest capitol:

„Ne-am săturat de Văru Săndel și Pomohaci, de tot folclorul modificat genetic!”.

Adauga comentariu