„Piața Petru Rareș” din Bistrița își păstrează, deocamdată, denumirea! Proiectul ecologiștilor de schimbare a numelui în „Piața Libertății” nu a fost introdus pe ordinea de zi a Consiliului Local. Demersul continuă

Consilierii Partidului Ecologist Român au formulat și depus un proiect de Hotărâre a Consiliului Local în vederea schimbării denumirii Pieței Petru Rareș în Piața Libertății, pentru a marca în acest fel împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. Proiectul nu a intrat pe ordinea de zi, dar demersul contină.

Teodor Mârza și Virgil Marton, cei doi consilieri ai PER din cadrul Consiliului Local Bistrița, au înaintat documentele necesare și justificative pentru acest proiect. Astfel, din motivația celor doi ecologiști, reiese faptul că actuala denumire a Pieței Petru Rareș, locație unde se regăsesc importante puncte de reper ale municipiului, precum Palatul Administrativ și Hotelul Coroana de Aur, a fost atribuită de vechiul regim comunist și nu are legătură cu realitățile istorice legate de Bistrița:

„Propunerea noastră nu vine doar să înlocuiască o denumire cu o alta pe care o considerăm mai relevantă, mai potrivită spiritului locului și mai fertilă pentru construirea unui viitor comun mai bun pentru toți bistrițenii. Așa cum vom arăta în continuare, denumirea actuală reprezintă la modul simbolic exact opusul Libertății, această valoare fundamentală pe care dorim să o afirmăm prin schimbarea denumirii pieței.
În perioada medievală Bistrița a primit timpuriu privilegii care i-au asigurat statutul de oraș liber regesc. Cele mai importante privilegii au fost, cel din 1330, prin care oraşul a fost scos de sub jurisdicţia nobiliară şi organizat ca scaun săsesc liber, cu drept de a-şi alege conducătorii; cel din 1353, când a obţinut dreptul de târg anual; cel din 1366, când a primit simbolurile unui oraş, reprezentate de stemă şi pecete proprie. Din punct de vedere administrativ a devenit centrul ţinutului care s-a numit Districtul Bistriţei. Acest statut asigura orașului o relativă independență fapt ce i-a permis să se dezvolte din punct de vedere economic și cetățenilor săi drepturi de care puțini se bucurau în acea perioadă. Acest statut al orașelor medievale se răsfrângea în mod pozitiv asupra locuitorilor până acolo încât un om care a locuit un an și o zi într-un oraș liber își căpăta libertatea indiferent de statutul pe care l-a avut anterior.
Domnitorul Moldovei care dă în acest moment numele pieței, chiar dacă a vrut sa răpească libertatea cetății Bistriței într-o perioadă complicată de rivalităţi politice pentru dominarea Transilvaniei, nu a reușit, nu a stăpânit și nu a intrat niciodată în Bistrița, bistrițenii apărându-și cu îndârjire și succes statutul de oameni liberi. Evenimentele care s-au derulat cu repeziciune şi în mod anarhic, după bătălia de la Móhacs, din 1526, au cauzat multe pierderi, de natură economică şi de vieţi omeneşti.  
Denumirea actuală a fost atribuită pieței pe linie de partid, în anii 70 în perioada de manifestare a naționalismului și curentului protocronist cultivate atunci asiduu de regimul comunist. Regimul promova modelul al supunerii de tip feudal, fără crâcnire în fata unui conducător autocrat. Posibilitatea contestării sau emiterii unor opinii diferite de tezele propagandei oficiale erau excluse”, se precizează în preambulul proiectului de Hotărâre.

În ședința de CL care a avut loc joi, 12 decembrie, proiectul ecologiștilor nu a mai intrat pe ordinea de zi. Cu toate acestea, Mârza și Marton sunt hotărâți să-și continue demersul. În acest sens vor iniția o consultare publică, iar ulterior vor reveni cu proiectul în Consiliul Local.

 

 

Comentarii

Vizitator

12.12.2019 22:35

Academicianul Ioan-Aurel Pop într-un articolul intitulat „Statutul istoriei și al istoricului la un secol de la Marea Unire” face o pledoarie pentru istoria adevarata bazata pe izvoare si fapte autentice: «De aceea, pledoaria mea nu este contra unor abordări, contra unor școli istorice sau numite „istorice” și nici contra unor persoane și personalități preocupate de trecut, ci este – simplu – o pledoarie pentru istorie și pentru istoric, pentru acea istorie privită ca formă de cunoaștere a vieții oamenilor în funcție de criteriul adevărului și pentru acel istoric care este specialist”. Din pacate, in zilele prea multa istorie se face dupa ureche de catre nespecialisti. Astfel, in anul 2018 cu prilejul dezvelirii statuii lui Petru Rareş ridicată în piaţa care îi poartă numele , doctorul Mircea Gelu Buta, un individ cu pretentii intelectuale a facut o afirmatie halucinantă considerând că „Petru Rareş este un precursor al Marii Uniri”.In realitate nu Petru Rares ci Mihai Vitezul, este precursorul Marii Uniri , fiindcă la 1600 el a infăptuit pentru prima dată Unirea celor trei tari romanesti si s-a proclamat domn al Munteniei, Ardealului si a toată tara Moldovei.De fapt statuia lui Petru Rares dezvelită la Bistrita nu este un semn de pretuire pentru domnitorul moldovean, ci mai degrabă un pretext pentru ca unii politruci să se bage in seamă. Asa se explică faptul că pe soclul statuii a fost montată o plăcută fără vre-o mentiune legată de detalii tehnice si de numele sculptorului, ci doar cu numele celui care se consideră a fi ctitorul acestui monument – Emil Radu Moldovan desi lucrarea nu a fost făcută din banii lui.Iată textul integral de pe plăcuta respectivă: „Această lucrare a fost ridicată în anul Centenarului Marii Uniri finanțată prin Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, președinte Emil Radu Moldovan”.La scurt timp după dezvelirea statuii lui Petru Rares, din piata cu acelasi nume, troita revolutiei a fost mutată in cimitirul de pe strada Tărpiului. Este greu de crezut că mutarea troitei s-a făcut fără stirea si consimtământul evlaviosului Radu Moldovan.

vizitator

14.12.2019 19:17

Nu-i nevoie de schimbarea denumirii Pieței Petru Rareș din fața Prefecturii în Piața Libertății, pentru a marca asa cum se cuvine împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 la Bistrita. Pentru asta e suficient sa fie adusa inapoi „Troita Revolutiei” pe care niste indivizi fara ratiune au mutat-o anul trecut in cimitirul de pe strada Tarpiului.Culmea este ca anul trecut, tocmai troita care reprezintă singurul monument ce are legatură cu un eveniment concret si anume, Revolutia din decembrie 1989 de la Bistrita, a fost mutata total aiurea in cimitirul de pe strada Tarpiului, starnind o reactie de indignare din partea bistritenilor. Ei solicita ca troita sa fie adusa inapoi, dat fiind faptul ca Bistriţa a fost unul dintre primele oraşe in care au protestat în decembrie 89, peste 10.000 de bistriţeni din Fabrica Mecanică şi apoi din alte fabrici din zona industrială. Ei şi-au riscat viaţa şi libertatea, într-un moment în care nu se ştia dacă regimul Ceauşescu va cădea, dacă se va trage sau nu la Bistriţa. Daca s-ar pune problema schimbarii numelui pietei Petru Rares din Bistrita, aceasta ar trebui sa se numeasca Piata Revolutiei, deoarece Bistrita mai are o stradă cu numele "Libertătii".

Adauga comentariu