O teorie mega-optimistă în vremuri ultra-pesimiste: cum ar putea deveni România „noua Chină” a Europei. Gabriel Lazany aruncă și o provocare legată de fabricarea dezinfectanților în țară

China, marele rezervor al lumii în ceea ce privește materia primă și produsele finite fabricate pentru orice standard de calitate, a trecut printr-o perioadă destul de neagră, fapt resimțit dureros la nivel planetar.

Noul coronavirus a ucis până în prezent peste 3.000 de persoane în China, însă impactul major a fost resimțit în economia acestei țări, fapt ce a dus către un efect de domino în restul lumii. Foarte multe țări au resimțit din plin oprirea producției și stoparea exporturilor dinspre China, ceea ce a dus deja către o destabilizare ecomomică mondială.

Managerul Spitalului Județean de Urgență Bistrița, Gabriel Lazany, economist la origini, are o teorie destul deinteresantă, chiar dacă una mega-optimistă. Prezent în emisiunea „Dezlegarea la știre” a jurnalistului Alin Cordoș, Lazany a arătat o imensă încredere în poporul român, dar mai ales în guvernanții acestora.

Acesta a lansat teoria potrivit căreia România ar putea deveni „noua Chină” a Europei, pe fondul efectelor epidemiei de coronavirus care a lovit puternic cel mai mare exportator industrial din lume:

„Marile puteri industriale, în ultima perioadă, s-au retras din China, aceasta fiind încă cel mai mare producător la nivel mondial, atât la capitolul materii prime, cât și la cel legat de produsele finite, căci de acolo venea absolut orice, pe orice standar de calitate. Marii producători, în perioada imediat următoare, își vor căuta o altă „Chină”, probabil una mai aproape de ei. Dacă noi, România, vom ști să profităm acum, ca țară, putem deveni „China” Europei, să începem să aducem producția vestică la noi și evident, să începem noi să exportăm. Totul depinde de administrarea țării în această perioadă!”, a precizat Lazany.

Mai mult decât atât, managerul SJU are și o teorie „internă” legată de producția de biocide (dezinfectanți), o categorie de produse care deja este intrată într-o criză destul de serioasă. Lazany susține că în România există o astfel de fabrică, iar o intervenție a autorităților de stat poate rezolva acest impas:

„Acum o luină de zile, când am instituit starea de carantină la SJU, am venit cu o propunere. Atunci am spus că va urma o criză pe piața biocidelor și cred că ar fi momentul prielnic de asumare, de curaj, ca cineva să facă în numele statului o achiziție. Eu m-am gândit să se cumpere fabrica de dezinfectanți Hexi Pharma, o fabrică ce poate să fie declarată unitate de nivel strategic la nivel național. Bun, ei nu respectau rețetele de fabricație, dar să știți că dezinfectanții nu erau răi și acopereau toată gama de produse dezinfectante! Noi, la ora actuală, depindem de marii producători din vest, însă Franța și-a închis toate exporturile, iar toate produsele laboratoarelor Anios, cel mai mare producător european, nu vor mai veni, la fel dezinfectanții de la Braun din Germania, nu vor mai veni. Noi nu avem acum absolut nimic pe care să punem mâna, în momentul în care țara va rămâne fără produse biocide, în condițiile actuale de pandemie”, a conchis Lazany.

Ideile managerului SJU Bistrița nu sunt rele, însă utopiile rămân la nivel de literatură. În condițiile în care un premier propus fuge mâncând pământul cu câteva minute înainte de votul de investire din Parlament, nu ne putem aștepta la o conducere cerebrală care să și pună în aplicare astfel de măsuri destul de curajoase.

Pe de altă parte, China a anunțat regresul epidemiei și a reluat activitatea economică. Primele exporturi deja iau calea Europei, iar pe lândă produse, China exportă acum și know-how, specialiști din domeniul medical fiind ceruți de tările deja afectate de coronavirus.

România a beneficiate de mai multe momente în care se putea transforma în „noua Chină” a Europei, însă totul se rupe la nivelul central, acolo unde nu sunt gândite astfel de măsuri. Inclusiv achiziționarea de către statul român a fabricii Hexi Pharma este o idee salvatoare, însă cineva trebuie să și acționeze în acest sens.

Dincolo de aceste teorii, rămânem doar cu speranțe și viziuni de provincie. La București se joacă altă piesă de teatru, se rulează alt film. Chiar dacă „actorii” vin și din zone boeme de gândire, odată ajunși pe platourile de filmare dâmbovițene își schimbă viziunea și se lasă copleșiți de jocurile meschine de putere...

Adauga comentariu