O bucată de tricolor, o ceapă și de 1 leu ”Carpați fără”

Și eu am făcut liceul la Electro, sigur că intrarea era pe altundeva, dar de fumat se fuma… pe ascuns. Nu despre asta e vorba ci despre ipocrizia ca stare de fapt, că iar am dat în boala tricolorului de îl punem și pe ușa de la privată, de la budă, nu de la Buda, de la wc, acolo unde fumam eu pe ascuns, vorba vine. Era prin 1987 nu mai revin la problemă, mai ales că elevii de astăzi fac protest pentru că nu au unde fuma. Dar, au unde învăța? Au, doar că fiind o națiune de ipocriți, scriem de rupem tastatura de cum vor sărbători ”școalele” 1 Decembrie: cu tricolorul prins la brîu și cu stegulețe, cu poezioare despre armată, poezioare scrise de unii care nu au făcut nici măcar o oră de stagiu militar. Ce mă frapează e faptul că, nu vorbim despre prea  multele drepturi ale elevilor și tăcerea tot mai apăsătoare a profesorilor o trecem cu vederea. Marea națiune, tineretul studios al patriei ascultă manele la toate balurile și cântă despre sex, după intonarea imnului național. Dacă vă uitați pe FB veți găsi așa ceva fără niciun fel de probleme.

E treaba lor ce ascultă și tot treaba lor e și a părinților ce și unde fumează, doar că treaba mea e să spun apăsat că nu e bine cum se întâmplă lucrurile, oricum sunt scăpate de sub control, deși, personal cred că așa este scenariul: adicțiile sunt controlabile și controlate.

Tot mai mulți vor să primească aici și acum. Carpe Diem pare să fie motto-ul începutului de secol 21: trăim acum, peste o oră nu se știe… Poate că au dreptate: un loc de fumat, unul de băut, altul de tras pe nas. Să fie oficial: în această școală, unitate de învățământ sau cum i se va mai spune, trasul de toate felurile este permis, iar conjugarea verbului a pune este realizabilă în toate formele, cu și fără tricolor.

La 30 de ani de tricolor fără stemă, în țara lui 1 Decembrie se vorbește peste tot doar de bani, de cadouri, nimeni nu mai spune nimic de suflet, de dragoste, asta, pentru că ele nu mai există. Money talks devine money for nothings, vânare de vânt, nimicul pe pământ. Transpirăm sub costumele de mătase, mândri de maşinile de fiţe şi cashul din dotare. Aşa să fie, înţeleg că ăsta e trendul, very well!

Vă mai spun ceva, neinteresant, desigur: doar gravitația și dragostea nu pot fi înghițite de găurile negre, translatează timpul și spațiul. Am mai rămas doar cu gravitația, semn că nemurirea nu ne mai aparține demult iar religia, vorba lui Eminescu, doar ”o frază de dânșii inventată”.

Deocamdată… atât. Despre cum a fost 1 Decembrie, vorbim în seara acelei zile de duminică. Despre cei 30 de ani scurși dintr-un alt Decembrie, 1989, o să vorbim zilnic dacă va trebui, asta pentru aducere aminte. Politic vorbind, mai așteptăm puțin , au trecut doar 48 de zile… Deocamdată...

P.S.:

În cazul așa-zisului protest de la Electro, ar fi foarte bine să ascultați comentariile din spatele telefonului care a filmat. Unul dintre ei suna cam așa: De ce să nu îi lasă să fumeze, că, oricum, unii se și droghează!!!

 

 

Adauga comentariu