Nume de cod "Alexandru"! Fostul judecător bistrițean Covrig-Cudrec a turnat la SECU încă din liceu

Un alt bistrițean care a primit în 2008 verdict de colaborator al Securității este un judecător. Valer Covrig-Cudrec este numele său.

Acesta a fost recrutat de Securitate în 1974, pe când avea doar 17 ani și era elev în anul II (clasa a X-a) la Liceul de Muzică şi Arte Plastice. Colaborarea cu cei de la Securitate a continuat şi după majorat, „perioada colaborării, în raport de notele raport, fiind 1974 – 1981”, cu numele conspirativ „Alexandru”.

 

„Notele informative date de pârât (n. r. – Valer Covrig-Cudrec) şi consemnate de ofiţerul de Securitate reprezintă acte obiective, cu valoare probatorie deoarece textul de lege nu impune ca notele să fie obligatorii scrise de colaborator, ele fiind relatări verbale consemnate ca atare de ofiţerul de Securitate. Iar pârâtul nu a probat că aceste note le-ar fi dat sub presiune fizică sau psihică de natură a afecta valoarea lor probatoriul în sensul nulităţii efectelor produse.

Iar prin aceste informaţii date indiferent sub ce formă scrise sau relatări verbale consemnate în cazul pârâtului, se denunţau de pârât atitudini care erau potrivnice regimului comunist sau poate aveau această natură din perspectiva acelui regim totalitar.

Instanţa verificând în concret rapoartele menţionate în nota de constatare (…), apreciază că pârâtul în calitate de colaborator a fost apreciat de organele de securitate în sensul că a dovedit sinceritate, ataşament şi spirit de iniţiativă în culegerea de informaţii, care au fost folosite de organele de partid sau de securitate.

Iar aceste informaţii, care vizau anumite persoane au avut consecinţe ce presupuneau încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale (…), iar prin natura informaţiilor – stări de lucruri, manifestări ostile, comentarii politice, acestea erau de natură a expune unui risc serios persoanele vizate de Securitate, ţinând cont de atitudinea organelor de securitate.

În toate aceste cazuri, Securitatea a iniţiat acţiuni de urmărire informativă împotriva victimelor delaţiunilor sau a folosit datele primite (le-a „exploatat”, potrivit terminologiei specifice) în derularea unor acţiuni deja deschise. Într-unul dintre cazuri s-a hotărât „avertizarea” persoanei urmărite. Aceste urmăriri reies din însemnările făcute de ofiţerii de legătură la finalul notelor sau rapoartelor primite. Deschiderea unei acţiuni de urmărire informativă (cum se întâmplă în trei din cazurile prezentate), presupunea, în primul rând , încălcarea dreptului de a fi liber de imixtiuni în viaţa particulară, în familie, la domiciliu ori în corespondenţă (…).

Pârâtul avea reprezentarea consecinţelor denunţurilor sale asupra persoanelor vizate, ţinând cont că era de notorietate atitudinea organelor de securitate faţă de persoanele supuse urmăririi sau verificării informative indiferent dacă acele persoane erau cetăţeni români sau străini”, se arată în motivarea deciziei din octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, instanță care a concluzionat că magistratul bistrițean a turnat la Securitate.

Valer Covrig-Cudrec a atacat în recurs sentința Curții de Apel București la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar nici aici verdictul nu s-a schimbat. Sentința defintivă a fost pronunțată în februarie 2011.

Valer Covrig-Cudrec a fost numit în funcţia de judecător prin decretul nr. 91 din 7 mai 1996 semnat de ex-preşedintele Ion Iliescu. De atunci şi până în 2009, când a demisionat, acesta a activat în cadrul Judecătoriei Bistriţa. Cu toate că magistrații depun anual o declaraţie pe proprie răspundere potrivit legii penale, prin care trebuie să spună dacă au făcut sau nu poliţie politică, Covrig-Cudrec nu a consemnat niciodată un astfel de aspect în documente.

Adauga comentariu