Marele Târg al Bistriței la final: un concept rural lălăit și diluat, cu câteva excepții demne de evidențiat! Ceea ce se putea face concentrat în trei zile s-a lungit bugetat în zece (VIDEO)

Vineri, 23 august, în sala de ședințe a Consiliului Local s-a dat startul ediției 2019 a Marelui Târg al Bistriței, un concept inventat de un primar pe făraș. Același primar care, în momentul „celebrării” a 666 (!) de ani de la primul Târg din burg, a fost părăsit de camarila de partid...

Ovidiu Crețu și-a impus dorința de a reînvia, într-o formă proprie, Marele Târg al Bistriței, mixând o sărbătoare tradițională post-decembristă, Zilele Bistriței, cu o umbră istorică a ceea ce a fost cândva un târg specific unei cetăți transilvănene. A rezultat evident o struțo-cămilă, întinsă pe parcursul a zece zile goale (dacă e să ne luăm după intensitatea evenimentelor), dar care a „reușit” să pape din bugetul local 550 de mii de lei, sumă oficială.

Tot în tiparul crețian este și împărțirea în spațiu a evenimentelor, căci diluția manifestărilor a fost împărțită în două mari locații, Pietonalul „Liviu Rebreanu” și complexul „de agrement” Heidenfeld din Viișoara. Au mai fost și Pădurea Schullervald, Ștrandul Municipal sau Palatul Culturii ca locații unde s-au desfășurat și alte evenimente secundare ale Marelui Târg.

Din toată hămăiala crețiană au ieșit în evidență doar câteva manifestări care ar fi „încăput” într-un concept restrâns ca timp, trei-patru zile maxim. Este vorba de SPOTival – o înșiruire de evenimente care au orbitat în jurul unui street food festival, sărbările medievale, reduse ca spectacol independent și integrat mișelește în conceptul general, precum și nelipsitele concerte de tip mocangeală, dar care scot oamenii din casă.

SPOTival a fost de departe cel mai reușit event al Marelui Târg. Conceptul a fost introdus cu brio de o mână de tineri, ce-i drept cu „intrare” în birourile superioare ale municipalității. Evenimentele interactive, treasure hunt, bătaie cu apă și DJ-iala în trend, au orbitat în ceea ce a însemnat clasica grătăreală de bâlci promovată și propagată până acum: street food cu câteva food-truck-uri interesante.

Pe lângă gogoșii turcești și cartofii spiralați trași în țeapă, clătite cu diverse umpluturi și deja clasicul kurtoscolacs, la Bistrița au fost prezenți trei food-truck-eri excepționali. Machete, sălăjeanul cunoscut din show-ul „Chefi la Cuțite”, a săturat gurmanzii iubitori de hot-dog, șaorma și burgeri, toate reinterpretate și arhi-suficiente ca gramaj.

Outlaw, food-truck-eri din Sibiu, au fost surprinși de apetitul bistrițenilor față de vita Angus, porc sau quesadilla, în prima seară a evenimentului fiind sold-out înainte cu două ore față de ora de închidere. Street-food festival a fost programat pe perioada a trei zile, însă au fost zile din mijlocul săptămânii. Pentru o zi de marți, așa cum spuneau chiar ei, vânzarea a depășit orice așteptare.

Cei mai interesanți food-truck-eri au fost bucureștenii-italieni de la Arrosticini, aceștia prezentând un concept pur italian al clasicului berbecuț la proțap: frigărui de berbecuț, gătit după o rețetă extrem de simplă, dar foarte delicioasă. Cei care fug de oaie ca de tămâie au avut varianta unor preparate pe bază de mozzarela, măsline și... trufe.

În „colțul” opus al Marelui Târg, la Viișoara, în fostul târg de vite, bâlciul clasic nu a mai avut succesul din anii precedenți, fiind din ce în ce mai puțină lume în locație. Ringhișpilurile, chinezăriile, „folclorul modificat genetic”, vorba unui clasic în viață, precum și grătăreală pe bază de ulei și fum în cantități industriale, au avut de suferit probabil din cauza „uzurii morale”, dar și din cauza întinderii pe mai bine de o săptămână a evenimentului în cauză.

Serbările medievale, cândva, erau centrul manifestărilor, fiind vorba totuși de un burg medieval recunoscut, cu o istorie aparte, cu multe povești rămase încă nepovestite. Dintr-un eveniment de sine-stătător, Zilele Medievale s-au transformat în ziua medievală, pentru acest gen de evenimente care atrag mii de turiști la Alba-Iulia, Mediaș sau Sighișoara! O mică tabără cu cavaleri și domnite, o seară de muzică neo-medievală, un show cu foc și câțiva artizani, atât a însemnat în 2019 serbările unui burg medieval.

Mocangeala a avut și încă va mai avea succesul de public. Concertele în aer liber și libere de plată au adunat mii de bistrițeni în special în ultima seară a evenimentelor, pe scenă fiind prezente nume ca Matteo, Golden Gang, 5 Gang și „melancolicii” de la Fun Factory. Și în prima seară au fost concerte, nume ca Edwurd Sanda, Mira sau The Motans fiind pe gustul copiilor din generația „kiss fm”. Trupele locale au auvut parte de o seară anostă de luni, atunci când mai nimeni nu a fost interesat de ceea ce Bistrița are de arătat: Re-Born, The Boulevard și Lia Band.

Tot ceea ce a fost cât de cât interesant se putea concentra pe parcursul a maxim patru zile, de joi până duminică, fără lălăială și diluție, fără să se întindă un aluat oricum subțire. Grandoarea unui eveniment nu este dată de întinderea în timp a unor lălăieli, ci de calitatea lui. Principiul localismului a fost dus în derizoriu, așa cum de altfel municipalitatea bistrițeană înțelege acest concept. Artiștii locali au fost împinși lângă tușa evenimentelor, producătorii locali așijderea, dar asta nu mai este o noutate.

Viitorul fost primar, Ovidiu Crețu, anunța, pe modelul Dorel Cosma, că aceasta este ultima ediție organizată sub bagheta lui. Doamne-Ajută! Acest tip de evenimente cu puternic caracter rural trebuie să dispară din stagiunea urbană a Bistriței. Urbanul prinde la publicul bistrițean, dovadă SPOTival, singurul gen de manifestări urbane. Viitoarea administrație trebuie să regândească total aceste manifestări, să dea cezarului urban ceea ce este al cezarului.

Comentarii

Vizitator

02.09.2019 14:16

”Târgul Mare al Bistriței” a fost de fapt o paranghelie costisitoare din care a lipsit tocmai functia comercială a târgului, cea care ar putea să sustină integral cheltuielile de organizare. De aceea paranghelia din acest an a topit inutil 550.000 lei din bugetul local fiindcă primarul Cretu nu are notiunea de „târg”. El confunda sensul comercial al termenului cu cel de chermeza. Dupa cum se stie, la anul 1353 orasul Bistrita a primit din partea regelui Ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a organiza anual in luna august targul de 15 zile cunoscut in partea locului sub numele de BULGIUL si care s-a tinut aproape fără intrerupere pana prin anii 1970. Chiar si denumirea de „Bulgi” vine de la „bâlci” care inseamnă târg ce are loc la anumite date fixe din an, de regulă începe la sărbători importante și ține mai multe zile, fiind însoțit de spectacole și de petreceri.De aceea, la ” Marele târg la Bistritei”, cel putin in locatia de la Viisoara ar fi trebuit organizat „Bulgiul” in adevaratul sens al cuvântului, fără cheltuieli din bugetul local .Pe viitor, ar fi trebui să se revină la „Zilele orasului” care să fie ținute in jurul datei de 16 iulie, (prima atestare documentară a Bistritei). Nu trebuie renuntat nici la organizarea traditională a BULGIULUI ANUAL de 15 zile in a doua parte a lunii august , unde accentul să cadă pe latura comercială, dat fiind faptul că un astfel de târg ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras care si asa nu se bucură de prea multe evenimente.

Adauga comentariu