EXCLUSIV: Povestea carierei (I)LEGALE de marmură din inima Parcului Național „Munții Rodnei”! O altă istorie care îl are în centru pe PAVEL SÂNGEORZAN (FOTO-VIDEO)

Unii ar spune că Bistrița-Năsăud este locul perfect pentru un nou serial Twin Peaks, alții vorbesc de activități paranormale: cai schingiuiți și lăsați momeală pentru urși, păduri întregi care dispar aproape peste noapte fără ca cineva, oricine, să vadă măcar un buștean tras de vreun cal, precum și cariere aflate la limita legalității care exploatează marmură din inima unui Parc Național! Mai aproape de realitate ar fi „No Men's Land”...

Despre pădurile care dispar din apropierea Parcului Național „Munții Rodnei” am vorbit AICI și AICI . De asemenea, despre caii lăsați în agonie pe un domeniu de vânătoare din apropierea aceluiași Parc Național, am vorbit AICI, AICI, AICI și mai ales AICI.

Acum vă prezentăm un alt episod legat de găuri negre din județul Bistrița-Năsăud, de această dată fiind vorba de resursele minerale neregenerabile exploatate la limita legalității, dar în limita Parcului Național „Munții Rodnei”. Este vorba de un zăcământ de marmură exploatat de foartă multă vreme în Valea Secii, Anieș, exploatare devenită ilegală din momentul înființării Parcului Național și mai ales după adoptarea unor regulamente manageriale legate de acesta.

În cele ce urmează vom vorbi de documente ce se bat cap în cap, de pierderi de memorie din partea reprezentanților statului, de călătorii în timp, precum și de un personaj controversat al județului, considerat de anumiți complici ca fiind „crăișorul munților”, sau „baronul” de pe Valea Sălăuței.

Despre Parcul Național „Munții Rodnei” și exploatarea resurselor naturale din interiorul acestei rezervații

Parcul Național Munții Rodnei este al doilea parc national din tara, având o suprafață de 54.202 ha. Importanța acestei arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei (APNMR) s-a înfiinţat în luna mai, anul 2004.

În zona cunoscută sub denumirea Valea Secii, Anieș, exista o exploatare de resurse minerale neregenerabile, în speță marmură, cu toate avizele la zi încă din 1999, dar și înainte de această dată. Noi ne vom referi acum doar la perioada de după 1999. Aici vorbim de firma Valsecmar SRL, patronată de Pavel Sângeorzan, căci ultimele avize pentru exploatare îi aparțin.

Conform unei adrese a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), licența pentru exploatarea marmurei din perimetrul Valea Secii – Anieș a fost acordată la data de 26.03.1999 și a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 286/27.04.2000. Avizele anuale au fost acordate în baza Planului anual de exploatare, astfel că Licența de exploatare a fost însoțită și de avizele necesare din 1999 până în 2005.

După apariția HG 230/04.03.2003, privind delimitarea biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora, a fost delimitat și Parcul Național „Munții Rodnei”, incluzându-se aici și cariera Valea Secii – Anieș (Perimetrul de exploatare de 0,137 kmp), aflat în apropierea graniței de Sud a Parcului. Apoi a apărut și OUG 195/22.12.2005 privind protecția mediului pe teritoriul ariilor naturale protejate a parcurilor, unde se interzice exploatarea orcăror resurse minerale neregenerabile.

În acest sens, precizează cei de la ANRM, începând cu anul 2006 Valsecmar SRL nu a mai obținut Autorizație de Mediu de la autoritatea competentă în domeniu mediului pentru efectuarea de lucrări de exploatare în careira Valea Secii – Anieș și nu au mai fost avizate nici programele anuale de exploatare pentru perioada 2016-2019.

Revenind la momentul 1999, trebuie să precizăm faptul că Licența pentru exploatare nr. 180/26.03.1999 avea valabilitatea de 20 ani, valabilitate care a expirat la 01.01.2019. Pentru perioada anterioara este obligatorie intocmirea Planurilor anuale de exploatare care trebuie avizate de Agentia Nationala de Resurse Minerale. Cu alte cuvinte, chiar dacă Licența era valabilă, în lipsa avizelor exploatarea nu se mai putea face.

O necunoscută în această ecuație a exploatării marmurei și a licenței de exploatare este dată de firma deținătoare. Conform datelor obținute de la ANRM, precum și cele de la Garda de Mediu, Licența de exploatare aparține firmei Valsecmar SRL din Anieș, condusă de Pavel Sângeorzan. Nimeni nu știe însă cum a ajuns licența în patrimoniul acestei firme, având în vedere faptul că Valsecmar SRL este înființată abia în anul 2004, adică s-a născut la cinci ani după acordarea dreptului de exploatare!

Misterul este însă elucidat tocmai de patronul Valsecmar, Pavel Sângeorzan:

„În anul 2004 m-am asociat cu Macon Deva, după care am devenit acționar majoritar în Valsecmar, așa că toate avizele de funcționare sunt în regulă din acest punct de vedere. RNP-ul (Regina Națională a Pădurilor - n.r.) a făcut din birouri hașurarea Parcului, limitele acestuia! Eu am aflat de această treabă în momentul în care m-au căutat de la București să-mi facă plângere penală!”.

O altă neconcordanță legată de activitatea presupus ilegală, cea de exploatare a marmurei după intoducerea carierei în arealul Parcului Național, este legată de plata constantă din partea firmei Valsecmar SRL a unei redevențe către statul român. Redevența cu pricina se achită de către firmele care exploatează LEGAL zăcăminte naturale. Valsecmar SRL a achitat suma de 492.658 lei ca redevență de exploatare pentru perioada 2006 – 2019. Dacă în această perioadă Valsecmar SRL nu mai avea aviz de mediu pentru exploatare, atunci ce redevență a plătit?

La această întrebare ne răspunde, din nou, Pavel Sângeorzan:

„Această redevență plătită este pentru exploatarea stocurilor de piatră pe care le am acolo! Eu, până să vină să-mi interzică să mai exploatez în Parc, am muncit și mi-am strâns stocuri. Acele stocuri acumulate pe parcursul a trei ani de exploatare, eu nu am reușit să le iau de acolo. Mai am acolo vreo 10.000 de tone de piatră de luat. Pe unele stocuri a crescut deja vegetați, eu pe alea lucrez, nu pușc în carieră, așa cum zic unii sau alții!”.

Răspunsul autorităților vine ca o completare a celor spuse de patronul Valsecmar SRL și spune că e vorba de o activitate care presupune doar exploatarea de cantități de piatră brută, blocuri de marmură neconforme, deșeuri cariera, blocuri provenite din copturirea fronturilor recuperate în perioada 2006-2019. Tradus, este vorba de blocuri de marmură rămase în carieră în urma proceselor de exploatare făcute până la acea dată. Deci, până în anul 2006 s-a dinamitat, s-a excavat și tăiat din munte, iar din 2006 și până în ziua de azi doar se ridică acele blocuri de marmură! Timp de 13 ani se culeg roadele exploatării făcute teoretic în 7 ani, parctic în nici 3 ani, de când s-a înființat firma respectivă.

Trecând peste „amănuntele” legate de avizele necesare exploatării de orice fel, cele care nu au mai fost acordate începând cu 2006, licența de exploatare a expirat la începutul acestui an. S-a sistat activitatea în cariera de pe Valea Secii, Anieș? Nici vorbă! O înregistrare făcută în luna august ne dezvăluie faptul că în cariera deja devenită ilegală din Parcul Național Munții Rodnei se lucrează cu un spor demn de hei-rup-ul șantierelor comuniste de la Bumbești-Livezeni, sau mai aproape, de la Salva-Vișeu: 15 mașini de mare tonaj coboară zilnic din Valea Secii, încărcate, fără ca cineva, oricine, să le oprească, să le întrebe de sănătate, avize, licențe, proveniență! Nimic! Până la urmă a fost inventat Radarul Pădurilor, nu cel al pietrei...

Dintre cei responsabili cel puțin cu observarea acestor fenomene sunt și cei de la Administrația Parcului Național Munții Rodnei. Conform unei discuții avute cu managerii Parcului, aceștia susțin faptul că începând cu luna septembrie, după mai multe runde de convorbiri cu Pavel Sângeorzan, patronul Valsecmar SRL, au amplasat o barieră la intrarea în carieră și l-au obligat pe „crăișor” să-și scoată toate utilajele din Parc.

Fiind curioși de acest fapt, ne-am deplasat în zona respectivă pentru a vedea cu ochii noștri bariera închisă din carieră. Ei bine, bariera există acolo, dar nici nu se pune vorba de lacăte, lanțuri, sau alte sisteme de închidere. Mai mult, bariera este larg deschisă, iar urme proaspete de utilaje se regăsesc peste tot. Ce-i drept, utilajele nu mai sunt cantonate în carieră, acestea se află puțin mai jos, în afara Parcului, la vreo 5 km, acolo unde firma Valsecmar SRL are o stație de concasare.

Foto: Stația de concasare de pe Valea Anieșului

Noul manager al Parcului Național „Munții Rodnei”, Mihaela Poll, a declarat pentru stiridebistrita.ro faptul că bariera respectivă a fost deschisă pentru a lăsa acces celor care exploatează fondul forestier comunal Maieru și Feldru, zona respectivă fiind o zonă tampon, acolo unde se pot face asemenea lucrări, fiind vorba de scoaterea lemnului de foc pentru populație:

„I-am pus în vedere verbal domnului Sângeorzan faptul că trebuie să se pună în legalitate încă din aprilie 2019, din momentul implementării noului plan de management. Dumnealui are o hârtie pe care o flutură la toată lumea, din 2010, eliberată de Consiliul Științific al Parcului, prin care i se permite să-și scoată blocurile de marmură provenite din exploatarea anterioară, un fel de derogare. Cu toate acestea, dumnealui nu s-a pus în legalitate, fapt pentru care am hotărât închiderea barierei și obligarea scoaterii utilajelor din carieră. Domnul Sângeorzan are posibilitatea de a se pune în legalitate, dar nu vrea, insistă că lucrează pe stoc”.

Pavel Sângeorzan are varianta lui despre această situație:

„Am fost reclamat de cineva din Borșa că eu fac exploatări ilegale de marmură în Parcul Național Munții Rodnei! Și că degeaba mă reclamă în Bistrița pentru că io-s un om cu influență. Vă rog să specificați treaba asta! Eu nu-s un om cu influență, sunt un om normal și muncesc și pe lângă mine mai sunt alți 110 oameni la care eu le dau de muncă. Și m-a reclamat la București. Au venit doi comisari de la Garda de Mediu din București în control. M-am întâlnit cu ei când erau la masă. Mi-au zis, „domnu Pavel, sunt foarte convins că ce am văzut eu aici nu e ceea ce se spune în reclamație. Dacă îmi mai dai și documente, nu am decât să te felicit! Amenda asta de 1.000 de lei ce ți-o dat-o Garda de Mediu de la Bistrița e un mizilic, eu nu dau așa ceva! Eu am venit să tai, să rad tot, dar după ce am văzut ce e aici, nu am ce să rad!”. Și m-am dus cu ei la birou și le-am dat și acte, iar ei m-au întrebat de ce nu mă autorizez. Pentru că aștept să mă autorizeze, de la Mediu, de la Bistrița, că numa de acolo se poate, dar de acolo îmi zice că trebuie lege în acest sens. Păi și ce să fac? Să fac eu lege?! Ei mi-au zis să mai încerc și cu raportul pe care ei mi-l fac în urma controlului. D-apoi eu lucrez în baza avizelor primite de la ei, că ei vin lunar și îmi calculează stocurile...”.

Legată de această situație este și o petiție înaintată către Comisariatul Județean Bistrița-Năsăud al Gărzii de Mediu de către ing. Dan Moldovan, care cere câteva explicații legate de activitatea de exploatare a resurselor neregenerabile din Parcul Național „Munții Rodnei”. Răspunsul acestora este unul evaziv și ocolește problema pusă, fiind strecurată și scuza unui timp de răspuns prea mic pentru a evalua întreaga situație:

Oamenii din zonă spun că în toți acești ani de „prohibiție” în ale exploatării au existat dinamitări continue în carieră și nu se pune problema lucrului pe stoc, adică a exploatării doar a piertrei căzute, desprinse din zăcământ. Administrația Națională a Parcului „Munții Rodnei” are 16 oameni care fac teren, un autovehicul Duster și nu mai puțin de 54.000 de hectare de Parc. Deși doamna Poll susține că știe ce se întâmplă în interiorul Parcului, este aproape imposibil să supraveghezi o asemenea suprafață cu acest număr de oameni.

Care ar fi „portițele” pentru intrarea în legalitate a carierei de marmură din Valea Secii

Problema desființării pur și simplu a cariereri nu s-a pus niciodată de către administratorul firmei, dar nici de către responsabilii autorităților locale sau naționale. Surse ale stiridebistrita.ro susțin faptul că Sângeorzan face presiuni extraordinare asupra tuturor pentru a-și menține afacerea, care, conform datelor contabile, nici măcar nu aduce profit, în schimb are o cifră de afaceri destul de importantă:

Presiunile pe care Pavel Sângeorzan le-ar face sunt legate de scoaterea carierei din limita Parcului Național, o portiță legislativă existentă în acest sens. Este vorba de un schimb de terenuri între proprietarii de drept a terenului în cauză, aici fiind vorba de Asociația Comunelor Grănicerești Năsăud, și ANPM. Valsecmar SRL fiind concesionară a terenului, am încercat să luăm legătura cu proprietarii de drept, însă fără șanse. „Lupta” lui Sângerozan este dusă la nivel înalt, acolo unde se dorește emiterea unui document din partea Guvernului în acest sens, cel de a aproba scoaterea din limita parcului a zonei în cauză.

„În anul 2017, trei-patru parlamentari s-au strâns și au făcut o lege, Legea 158/2018, o lege care să repare erorile făcute în toată țara, nu numai la noi, că-s foarte multe cazuri asemănătoare cu ale noastre. Anul trecut în vară a fost promulgată de către Președinte. Avem Legea în față, documentația noastră nu de a fi scoși din Parc, repet, ci de a hașura limitele Parcului dincolo de noi! Deci, noi nu suntem aici ilegal, așa cum spune lumea. Chit că ne-o oprit lucrările, nu mai putem exploata și eu nu mai pot da de lucru celor 110 oameni pe care-i am acolo (n.r. - conform fotografiei de mai sus, în registrele contabile sunt înregistrați doar 27 de angajați). Nu-i problemă că mi-o pus barieră, problema mea îs stocurile de marfă, să mi le iau! Nu exploatez din munte, eu vreau doar să-mi iau piatra de acolo” - ne-a explicat Sângeorzan diferența dintre scoatrea din limita Parcului și hașurarea altor granițe.

Într-una dintre filmările trimise pe adresa redacției de oameni din zonă, se poate observa cum un bloc de piatră are o anumită gaură făcută artificial, o gaură de care s-ar crede că ar fi destinată dinamitei. Conform declarațiilor surselor stiridebistrita.ro, strict pentru acel bloc de piatră nu a mai avut loc dinamitarea deoarece s-ar fi desprins în urma unui dinamitări anterioare. Aceleași surse suțin faptul că blocul respectiv de piatră ar fi desprins recent din munte:

Acum, pe Valea Secii s-a așternut o liniște aparentă. Bariera pusă în calea unor activități aflate atât la granița Parcului Național, cât și la cea a legalității, se mai deschide din când în când pentru altfel de exploatări: cele forestiere! Aici însă există legislație care spune că în zona tampon a parcurilor naționale se poate exploata lemn.

Azi hașurăm o zonă pe care o decretăm Parc Național, dar în care permitem anumite zone de tampon pentru anumite tipuri de exploatări. Mâine luăm pixul în mână și re-hașurăm aceleași zone, din motive de influențe și interese, sau din motive de reparare a unor erori anterioare. Pe de o parte lăsăm „portița” (și bariera) deschisă pentru exloatări forestiere, pe de altă parte închidem accesul către stocurile de piatră ale unora sau altora.

Totul este o bâlbă continuă. Se aruncă acuze asupra unor „crai” ai munților, dar în același timp deschizi tampoane pentru alți „crai”. Unii sunt în stare să mute munții la propriu pentru a influența emiterea unei anumite Legi, ații privesc din vale cum chelește muntele pe repede-nainte. Pavel Sângerozan este un om de afaceri care își urmărește un interes în acest sens. A investit bani pe care unii habar n-au să-i numere, iar apoi, în timpul jocului sunt schimbate regulile printr-o simplă hașurare a unei hărți dintr-un birou. Pe de altă parte, Legea suferă modificări ȘI în funcție de acele interese ale unui grup de afaceriști, căci Pavel Sângeorzan din comuna Coșbuc nu este singurul care deține o carieră într-o zonă decretată ulterior ca Parc Național.

Ne-am obișnuit să spunem că adevărul este undeva la mijloc. Iar pentru a hotărî unde este acel mijloc, mutăm linii mai la sud sau mai la nord, mai la est sau mai la vest. Când acest joc al hașurărilor continue și al exploatărilor fără de granițe se va termina, copiii și nepoții noștri vor afla de minunata Românie din arhivele internetului, sau ce-a mai fi pe atunci...

Munții Rodnei - sursa foto: BeRady.ro

 

 

 

 

 

Adauga comentariu