Bistrițenii nu au uitat astăzi de ”Mica Unire” și nici de domnitorul Alexandru Ioan Cuza

 Cetăţeni simpli, militari din cadrul Brigăzii 81 Mecanizată dar şi politicieni s-au strâns astăzi, la ora amiezii chiar în faţa bustului colonelului Cuza pentru a îşi aduce aminte de evenimentele petrecute în urmă cu 161 de ani. Nu au lipsit de la „apelul” Micii Uniri: prefectul Stelian Dolha, primarul Ovidiu Teodor Creţu, viceprimarul  Cristian Niculae, vicepreședintele Consililui Județean, Vasile Puica, secretarul de stat în Ministerul Justiției, Diana Morar, Sorin Roșu Mareș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, senatorul Ioan Simionca, ALDE, președintele PNL BN, Ioan Turc, comandaţii instituţiilor de forţă, şefi de la serviciile deconcentrate, elevi, profesori şi foarte mulţi copii.

Foarte bine organizat, evenimentul a durat mai puţin de 60 de minute şi a cuprins doar o slujbă religioasă oficiată de preoţi aparţinând Bisericilor Tradiţionale, dar și discursurile prefectului Stelian Dolha și al primarului Ovidiu Teodor Crețu.

Stelian Dolha: ”Ce poate fi mai frumos pentru o națiune decât consensul în jurul uinui obiectiv vizionar a cărei implinire avea să deschidă calea către un stat modern, suveran și independent. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării Românești și al Moldovei a însemnat nu doar venirea la putere a unui om, ci a  unui popor. Avem multe de învățat din exemplul artizanilor unirii Principatelor Române.  Chiar dacă au existat și voci care se opuneau unificării, divanurile ad-hoc care au precedat unirea celor două principate au demonstrat dorința de unire a românilor, iar elitele politicii vremii au fructificat o șansă istorică pentru întreaga națiune. Reformele care au urmat în toate domeniile importante au schimbat în bine destinul acestui popor. A fost un cumul de voință și de curaj politic datorită căruia există și România de astăzi, revenită de peste un deceniu în marea familie europeană și un partener al Alianției Nord Atlantice. Istoria ne-a demonstrat că putem fi puternici ca națiune atunci când ne unește un obiectiv comun. În 1859, puternica apropiere economică și culturală dintre Moldova și Țara Românească a fost catalizatorul Micii Uniri. Dezvoltarea și modernizarea statului nou format nu ar fi fost posibilă atunci fără respectul pentru lege și pentru binele întregii națiuni. Sărbătoarea Unirii Principatelor Române este un bun prilej de reflecție pentru ceea ce ne dorim ca popor, pentru viitor, lăsând la o parte diferețnele de opinie sau rivalitățile politice. Provocarea actuală o preprezintă dezvoltarea țării în pas cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, reducând decalajele economice și sociale”.

 

De asemenea, primarul Ovidiu Crețu a făcut o scurtă incursiune în istorie, un apel la memorie, dublat de nevoia tot mai evident de unirea reală “în cuget şi în simţiri” a tuturor românilor.

 

 

După depunerea unei coroane la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi un mini spectacol folkloric, un moment artistic susținut de Muzica Militară și corul Liceului de Muzică ”Tudor Jarda”. Așa cum se întâmplă în fiecare an, toți cei prezenți s-au prins în ”Hora Unirii” și au putut asista la defilarea Gărzii de Onoare.

 

Comentarii

Vizitator

24.01.2020 15:21

Motto: „Domnia lui Vodă-Cuza e istoricește cea mai însemnată de la fanarioți încoace, atât în bine, cât și în rău . Se poate spune că toate creațiunile acestei domnii au acest îndoit caracter – sub inpulsiunea îngrămădirii trebuințelor moderne , românii au pierdut pentru multă vreme dreapta măsură a lucrurilor – instituții, legi, limbă, c-un cuvânt, toate formele vieții publice aveau un aer pripit și nestatornic. ”(Mihai Eminescu)- Multe s-au schimbat in cei 161 de ani ce s-au scurs de la Unirea Principatelor. Mai putin caracterul „pripit si nestatornic” al vietii publice. Lucrul acesta este evident chiar in orasul Bistrita, unde incă din 2012, primarul Cretu a mutat in Piata Unirii bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din fața sediului Inspectoratului de Poliție Județean, fără sa stie că numele pietei se trage de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic in comun cu „Mica Unire” si cu domnitorul Cuza. Dar, dupa mintea lui Cretu, Unire să fie, nu contează dacă-i Mare sau Mică. Probabil, după ce si-a dat seama de gafa făcută, primarul a incercat s-o dreagă atunci in 2012 făcând o declaratie de-a dreptul halucinantă: ”Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud a comandat şi plătit această statuie. Statuia a fost amplasată în faţa Inspectoratului mai mult timp, pentru că Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Poliţiei modern în România. Am adus-o în Piaţa Unirii nu cu referire la Unirea Principatelor Române, ci la Marea Unire. Aici, reprezentanţii Bistriţei la Unirea din 1 decembrie 1918 au primit credenţialul, adică mesajul de unire cu ţara”. Se vede clar că primarul Cretu nu cunoaste faptul istoric elementar si anume că nu Cuza, ci Mihai Vitezul, este precursorul Marii Uniri , fiindcă el a infăptuit pentru prima dată Unirea celor trei tari romanesti si s-a proclamat „Domn al Munteniei, al Ardealului si a toată tara Moldovei”.Totusi la inceputul anului 2018, anul Centenarului Marii Uniri, Primăria Bistrița a promis realizarea unui monument evocator al actului istoric din 1 Decembrie 1918,care sa fie amplasat în Piața Unirii, dar acest lucru care s-a materializat. De aceea, ar trebui ca un MONUMENT AL UNIRII să fie realizat măcar până pe 4 iunie 2020, când se implinesc 100 de ani de semnarea Păcii cu Ungaria de la Versailles in palatul Trianon. Având in vedere că Piata Unirii din Bistrita este de dimensiuni reduse ca suprafată, acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma unui obelisc placat cu marmură cu inaltimea totală de 1918 cm (soclul + obeliscul propriuzis) . La rândul lui obeliscul propriuzis ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar impreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la inăltimea 1918 cm (simbolizând anul Marii Uniri).Pe trei dintre laturile obeliscului ar putea fi amplasate efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura să fie trecute numele delegatilor din Bistrita-Nasaud participanti la marea adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.Pe soclul monumentului ar putea fi amplasat un basorelief din bronz executat dupa imaginea cu Marea Adunare de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .

vizitator

25.01.2020 22:31

Greu de explicat absenta lui Radu Moldovan de la festivitatea prilejuită de 24 ianuarie fiindcă el se orientează după cum bate vântul. A fost alături de Ponta, apoi de Dragnea, apoi de Grindeanu, apoi de Tudose si chiar de Viorica Dăncilă. Acum când situatia din PSD este destul de ambiguă si incertă Răducu a declarat că sustine ideile lui Liviu Alexa din „Manifestul de la Cluj” și la „Planul de reformare al PSD ”, citez: „Este o acțiune curajoasă care poate să producă o anumită emoție. Poate că stilul în care Liviu Alexa își prezintă ideile nu este unul pe care eu personal să-l îmbrățișez, dar ceea ce face Liviu eu știu că este din suflet și sunt perfect de acord cu ideile lui. Și eu cred că PSD-ul trebuie reformat profund, că PSD-ul trebuie să se întoarcă cu fața la oameni și la problemele acestora, și mai ales că PSD-ul trebuie să-și recâștige încrederea acestora și să redevină o variantă credibilă pentru ei”. Prin urmare, Răducu se comportă ”ca romanul impartial”, precum Agamita Dandanache din "Scrisoarea pierduta" a lui I.L. Caragiale.

Adauga comentariu