2019, de dimineață, undeva în România: „Urmare a unor probleme tehnice”... iar a căzut netul la Casa de Asigurări! Se va lucra off-line, iar în cel mai scurt timp se va reveni la fax și telex. Poate chiar Morse...

O reclamă a unei companii de telefonie ne vâră pe gât ideea hologramelor în timpul unui apel, într-o rețea de comunicații aflată la a cincea generație, adică 5G. Tot timpul ni se spune că suntem la un click distanță de ceea ce dorim: comandăm produse și servicii on-line, plătim diverse on-line, entertainmentul este aproape exclusiv on-line. Totul se bazează pe sistemele de comunicații, iar noi, românii, cică avem și cel mai cel șmecher internet din lume.

Dimineața zilei de 11 iulie 2019 aduce un anunț ce vorbește de o situație perpetuată de ceva vreme, care acum s-a concretizat printr-un comunicat al înfrîngerii și neputinței: Casa Națională de Asigurări aduce la cunoștința publică faptul că sistemul informatic propriu a înfrânt și că s-a trecut la modul de lucru off-line!

Problemele legate de sistemul informatic al CNAS sunt destul de vechi și au o frecvență destul de mare. Aproape că nu a existat lună în care să nu existe întreruperi mari ale comunicării între serverele centrale și prestatorii de servicii medicale alfați în relație contractuală cu instituția.

„Urmare a unor probleme tehnice, care au condus la întreruperi în funcționarea Platformei Informatice a Asigurarilor de Sanatate (PIAS), serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale se acordă/se eliberează în regim off-line până la remedierea indisponibilității PIAS” – arată în comunicatul CNAS.

Asta înseamnă că absolut tot ce se lucra în sistemul informatic, eliberare de rețete și implicit eliberarea medicamentelor, precum și înregistrarea serviciilor medicale, se va face în sistem arhaic, pe hârtie, urmând ca atunci când sistemul își va reveni să se facă și transcrierea on-line. Conform uzanței acestei hibe de sistem național, munca dublă a celor implicați, cea off-line și mai apoi cea on-line, este practicată de ceva vreme, de fapt de la punerea în funcțiune a sistemului CNAS.

Sunt arhi-cunoscute situațiile în care medicul de familie ne spune că nu merge sistemul, că nu poate să elibereze „compensata”, că nu poate accesa „cardul” etc. La fel, farmaciștii sunt și ei prinși la mijloc în jocul off-line dintre Casă și asigurat.

„Din punctul de vedere al unei farmacii, pentru a intra în relație cu CNAS ai nevoie de anumite dotări tehnice care implică calculatoare, imprimante, cititoare de carduri, la care se adaugă și softurile dedicate și mentenanța acestora. Numai pentru mentenanță plătesc pentru o singură farmacie 5.000 de lei anual, iar pentru două puncte de lucru, evident se dublează. Dar nu asta e important, ci faptul că indiferent de investițiile noastre în partea tehnică și de comunicații a unei farmacii, totul depinde sistemul informatic al CNAS, căci acolo sunt problemele. În fiecare zi avem probleme de conectare și deconectare de la sistem, dar care se rezolvă în special cu răbdare. Probabil există vârfuri de conectare simultană a mai multor utilizatori, moment în care cade sistemul. Dar există căderi ale modulelor de multe ori nu cu orele, ci cu zilele, iar aici vorbim de programul de rețete în care noi suntem obligați să introducem în sistem anumite rețete într-un anumit timp, altfel nu ne mai intră la decontare. Am ajuns și noi la limita răbdării... Am început să eliberăm și noi off-line, dar există riscuri, după cum spuneam, la rețetele de acute și subacute, pe care dacă sistemul nu merge, nu apucăm să le validăm” -  a declarat pentru stiridebistrita.ro, Roth-Gross Paul Cristian, vicepreședintele Colegiului Farmaciștilor Bistrița-Năsăud.

Toate aceste sincope sunt cauzate nu neapărat de softul implementat, unul destul de complex, ci de mărimea bazei de date care a înfrânt efectiv serverele, de mentenanța generală a sistemului care nu acoperă toate modululele softului general, de lipsa IT-știlor de la nivel central, de fapt de „românismele” tradiționale în care sunt supradimensionate financiar anumite lucrări, iar în practică se regăsesc subdimensionări care trebuie cârpite și aduse la „normal” cu costuri suplimentare.

Camelia Ilișuan, președintele Casei de Asigurări Bistrița-Năsăud, susține ideea legată de depășirea din punct de vedere tehnic a capacității de stocare a informațiilor în sistem, dar consideră în același timp că softurile CNAS sunt unele dintre cele mai bune din sistemul informatic național:

„Din câte știu eu, partea tehnică nu mai face față la volumul de date și informații pe care-l are stocat, deoarece a fost proiectat pentru un anumit volum de date, iar acestea s-au cam triplat în ultimii cinci ani. La fel, tot din cunoștințele mele, CNAS a prins în buget pentru investiții bani pentru echipamente și să dezvolte sistemul din punct de vedere tehnic, pentru a putea face față acestui trafic mare și acestui volum mare de date. Pe de altă parte, înțeleg că la capitolul mentenanță sunt probleme pe unele module, căci nu toate modulele din sistemul informatic al CNAS au mentenanță, iar aici intervin alte probleme, legate de modificările legislative care apar și trebuie introduse ca atare în toate modulele. În cazul modulelor fără contracte de mentenanță (trei din cele cinci) se ocupă IT-știi Casei, care sunt puțini. Inclusiv pe această parte am înțeles că se lucrează. Se dorește o echipă de IT-ști, s-a primit o derogare în acest sens, în care să fie plătiți mai bine ca normă din sistemul bugetar. Sper ca până la sfârșitul anului să se rezolve aceste probleme, căci volumul de date este în creștere, iar sistemul nu mai face față” – a sintetizat Camelia Ilișuan.

Deși explicațiile au o anumită logică, este ridicol faptul că în anul 2019, într-o eră dependentă de tehnologia IT, de comunicații și de „on-line”, serverele și sistemul unei instituții naționale, care a înghițit oricum sume imense de bani (la implementare s-au cheltuit 100 de milioane de euro), să nu funcționeze, blamat fiind traficul intens, creșterea normală a unei baze de date și conecatrea simultană a unui număr mare de utilizatori în același timp.

Comparativ, de Black Friday, E-Mag-ul înregistrează un trafic cu mult mai mare decât cel al CNAS, fiind vorba de milioane de utilizatori care accesează serverele în același timp. Există și acolo anumite căderi de servere, dar la nivel de secunde, cel mult minute. Nu ore, nu zile, nu ani în care CNAS se complace în impotență, cu viagra cumpărată la triplu preț. Disfuncționalitatea erectilo-informatică nu se regăsește doar în CNAS, aici este cea mai vizibilă pentru că afectează milioane de asigurați. Finanțele sau APIA sunt alte exemple de instituții în care sistemul Morse ar funcționa mai bine...

 

Adauga comentariu